Arhiva

Mitul exilului romanesc, ca intrupare a moralitãţii politice, a democraţiei ori ca model de luptã pentru binele patriei aratã rãu de tot. Îşi dezvãluie falsitatea, deşi, e limpede, nu a fost in intenţia autorului demitizarea lu ...

Citim in Memoriile pãrintelui Bartolomeu: "Ca la o comandã, toatã studenţimea a ieşit in stradã de prin cantine (era la vremea cinei), din cãmine, din case particulare, din berãrii şi din parcuri şi, in numai o jumãtate de ceas ...

Strada Strugurilor se termina odatã cu oraşul, adicã mai departe era doar o pãşune, care urca destul de abrupt pinã sus, pe un deal care domina imprejurimile. Cine ar fi fost atent, ar fi observat citeva urme care continuau strada pinã sus ...

În timp ce scriam acest comentariu la Memoriile lui Valeriu Anania, am citit in revista "Argeş" nişte insemnãri ale lui Luca Piţu. Zice eseistul iaşiot (un epitet de el inventat şi consacrat): "Mi se pare mie, nevred ...

Revenit in familie din Italia, Romeo Panaitescu a fost primit ca un nabab in satul sãu. Este drept cã avea o maşinã bengoasã, chiar aşa bãtriioarã cum era şi, in plus, era imbrãcat la patru ace. Bãiatul acesta se nãscuse intr‑o ...

La cumpãna anilor, Editura Polirom a dat o nouã loviturã prin publicarea "Memoriilor" lui Valeriu Anania. Lansarea, care a avut loc in prezenţa unui public pe cit de numeros, pe atit de select, la Universitatea "Al.I. Cuza&q ...

Deşi avea patru decenii, profesorul Rimbu nu era insurat, chiar dacã omul acesta dorea din tot sufletul s‑o termine cu burlãcia. Un soi de timiditate punea stãpinire pe el cind rãminea singur cu vreo fetişcanã. Neajunsul acesta de bu ...

Într-un eseu intitulat "Faust şi europenii spiritului", Salvador de Madariaga scria: "Olimpul european e populat de oameni in carne şi oase. Iatã-l pe Faust. Priviţi-l alãturi de alţi mari europeni ai spiritului: Ham ...

Directorul Nicoarã conducea cu o minã de fier spitalul acela cocoţat pe una din colinele Iaşilor. Era un bun meseriaş şi n-avea decit un mic cusur: ii plãceau fetele tinere şi necoapte complet. Nicoarã se apropia de pensie, dar se ţin ...

Mi‑am pus de nenumãrate ori intrebarea dacã marcãm corect evenimentele cruciale din istoria Romaniei. Am fãcut comparaţii cu felul in care sint organizate astfel de manifestãri in alte ţãri. La noi s‑a stabilit un ritual valab ...

G. Cãlinescu, in Istoria sa, ne relevã, incã din Prefaţã, patria ca geografie literarã distinctã, considerindu-i pe marii scriitori "eternii noştri pãzitori ai solului veşnic". Cã aceastã idee, afirmatã rãspicat, avea l ...

Drumeagul se oprea la casa lui Obadã, acolo unde satul de munte işi propusese sã se opreascã. Totuşi poteca aceea, care işi zicea drum, continua cu un fel de cãrare, marcatã doar printr‑o iarbã mai scofilcitã, semn cã pe acolo cã ...

Cine s‑a nãscut sau a copilãrit in Vrancea, altfel spus cine işi are rãdãcinile in tãrimul strãbãtut de Putna şi de Milcov, precum semnatarul acestei rubrici, ştie mai bine poate decit alţii ce inseamnã UNIREA. Unirea ca star ...

De douã zile şi de douã nopţi lumina arde continuu in cãmãruţa lui Ion Curcudel. Nici o mişcare nu s‑a observat prin curte şi zãpada cãzutã intre timp era imaculatã, necãlcatã de jivinã sau de om. Curcudel avea o grãdinã i ...

O istorie a literaturii dintr-o epocã sau de la origini pinã in prezent poate fi conceputã, desigur, in mai multe moduri. Unul este cel ilustrat de "Istoria" lui Marian Popa, operã a unui cãlinescian veritabil, care cuprinde to� ...

Sãrbãtoarea naşterii lui Iisus se face indeobşte şi prin renunţarea, mãcar temporarã, la rãutate. Bucuria venirii Lui printre noi trebuie sã se manifeste şi prin iertarea pãcatelor "greşiţilor noştri". Cam aşa stau lucrur ...

Învãţãmintul in Romania s‑a schimbat radical şi definitiv. Modelul vehiculat in ţãrile UE s‑a instalat şi la noi, in pofida unor murmure din partea citorva pãrinţi şi dascãli. Chiar dacã Ion Creangã a fost corectat ...

În cel puţin douã dintre prozele Marinei Þvetaieva, cuprinse in volumul apãrut recent in seria "100 Capodopere" a Editurii Ideea Europeanã, Puşkin este chiar tema şi personajul. Un personaj-reper absolut. Ele se intitule ...

Miticã Barnea era un prost. Chiar dacã unii gãseau la el o anume logicã – incipientã, desigur – care cu certitudine cuprindeau şi mici deducţii, totuşi... Lumea se obişnuise sã‑l foloseascã la treburi simple de tot. & ...

Într-o "Notã asupra ediţiei", la volumul de prozã al Marinei Þvetaieva, apãrut recent la Ideea Europeanã, in colecţia "100 capodopere", despre care am scris şi in precedentul comentariu, Ion Ianoşi menţionea ...