Dorian OBREJA   Cateva date statistice, atat pentru cei indrăgostiţi de Dubai - am inţeles că sunt unii romani, cu conturile plesnind, care aleg acest oraş pentru a-şi petrece acolo sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou, desigur, in spiritul tradiţiei strămoşeşti - , cat şi de Iaşi, dată fiind fuziunea lingvistică, din care a rezultat titlul. Dubaiul este cel mai mare oraş din Emiratele Arabe Unite, ţară situată pe locul 20 in lume privind Produsul Intern Brut, cu circa 39 milioane dolari, ce are vreo 3,3 milioane de locuitori. Iaşul are circa 300.000 locui ...

  Dorian Obreja Scena politică autohtonă, dată fiind importanţa tot mai mare care se acordă virusului coronarian, e mai puţin in lumina reflectoarelor şi, pe cale de consecinţă, mai puţin in atenţia mass mediei, respectiv a opiniei publice. Ceea ce nu inseamnă deloc, dar deloc absolut, că politicienii mioritici nu ar spune şi face, in continuare, lucruri trăsnite. De, la atata ii duce numărul modest de neuroni pe care ii au şi pe care, de regulă, ii utilizează in interes personal... Dintre zicerile cele mai recente ce merită a fi incadrate in categoria „noapte ...

  Dorian OBREJA Doar in era noastră, sfarşitul lumii a fost prezis de peste 50 de ori, momentele de amintit cele mai importante fiind următoarele (să nu vă sperie dimensiunea listei, gandiţi-vă că e o selecţie foarte drastică din total): anul 365 – anunţat de episcopul franc Ilarie de Poitiers; anul 500 – Hippolit din Roma, Sextus Julius Africanus şi Sfantul Irineu de Lyon considerau că atunci se va intoarce Isus; 1 (avem, pentru prima oară, şi o dată „exactă”) ianuarie anul 1000 – papa Silvestru al II-lea credea că va avea loc Apocalipsa, ...

  Dorian OBREJA Pagini de istorie. Mai indepăratată, de peste un secol. În 1914, leul romanesc era echivalent cu francul francez şi cel elveţian, un dolar „făcea” circa 5 lei, iar o liră sterlină – peste 25 lei (ce vremuri, pentru britanici...). Pagini de istorie. Mai apropiată, de acum 8 ani. Un franc elveţian „costă” peste, 3,7 lei, lira sterlină – peste 5,5 lei, un dolar – circa 3,4 lei. La zi. Cand politicienii, cu haosul provocat in ultimele patru luni, au reuşit să stabilească un nou record istoric la principala mon ...

  Dorian OBREJA   Născută la Bucureşti, şi deprinzand tot acolo tainele actoriei, la I.A.T.C., clasa monstrului sacru Ion Finteşteanu, Adina Popa avea toate datele – inclusiv talentul, pasiunea cu care trăia rolurile – pentru o carieră de succes in Capitală. Numai că a fost repartizată la Iaşi, ceea ce, pană la urmă, i-a favorizat pe iubitorii teatrului din capitala moldavă de a se bucura de interpretările ei şi de a le ovaţiona indelung. Nu am să uit niciodată cat de frumos povestea cum, avand 23 de ani, s-a trezit pe peronul gării ieşene, de un ...

  Dorian OBREJA Am fost martor, de curand, la o manifestare unde erau prezenţi, slavă Domnului!, 99,5 la sută oameni de cultură şi doar jumătate de procent politicieni (ştiam că va fi aşa, altfel nici nu m-aş fi dus acolo). Din raţiuni intemeiate, nu am să spun la ce manifestare mă refer, intrucat: 1) nu asta este important şi 2) aş pune intr-o lumină nu tocmai favorabilă unele personaje, ori nu acesta este scopul randurilor de faţă. La eveniment, 99 la sută dintre participanţii invitaţi la alocuţiuni au vorbit despre ceea ce au făcut, fac sau vor face. Ei. � ...

  Dorian OBREJA   Poftim, care popor? Căci, cu siguranţă, politicianul mioritic, mai ales cel cu dorinţa mai sus amintită, va spune, parafrazand, dar mai ales frizand cinismul, impertinenţa şi orgoliul, că „poporul sunt eu!”. Nu poporul i-a ales să decidă in numele lui? Ba da, şi-atunci, la ce atata zarvă? Chestiunea este că majoritatea politicienilor, in afară de alte defecte şi tare, seamănă leit cu giruetele, adică se intorc după cum bate vantul, pardon, după cum le dictează interesele. Exemplul cel mai semnificativ il avem chiar la varf. Pri ...

  Dorian OBREJA   Închipuiţi-vă că aţi avea 52 de ani (deloc intamplător scriu această varstă) şi că, pe parcursul acestui interval de existenţă, aţi fi fost silit să vă schimbaţi domiciliul de nu mai puţin de şapte ori. Dar dacă, in locul unei persoane, se află in discuţie o instituţie – respectiv Editura ieşeană „Junimea”, obligată să se mute de cate ori am spus, cu tot ceea ce inseamnă o asemenea entitate? A trebuit ca, in 2014, editura să inceapă a fi condusă de către un manager extrem de ataşat şi ambiţios cand e vorba ...

  Dorian OBREJA   Theodor Meleşcanu a fost o vreme la „bal”: ales, datorită conjuncturii, pe 10 septembrie, preşedinte al Senatului, a devenit, astfel, timp de aproape jumătate de ani, al doilea om in stat. Acum zice că ar vrea să demisioneze. Ca şi in cazul altor politicieni „băştinaşi”, „vrerea” nu e chiar de bunăvoie : judecătorii Curţii Constituţionale au decis că alegerea nu a fost făcută legale. Fost, pană acum, nu chiar la spital, dar pe tuşă, Titus Corlăţean (in trecut, in executivul condus de Victor Ponta, mai inta ...

  Dorian OBREJA Deşi am peste patru decenii de experienţă jurnalistică, au loc evenimente care, pe de o parte, mă minunează intr-atat de mult, incat mă intreb cum de e posibil, iar pe de alta, constituie noi dovezi că viaţa bate filmul. Tocmai ce văzusem la televizor o producţie in care secretarul general al O.N.U., depăşit de situaţia pe care incerca să o rezolve, e pe punctul de a decide să delege decidenţa către preşedintele ţării ce găzduieşte instituţia cu pricina, aţi ghicit!, SUA (că in Elveţia, ţară neutră, nu era bine...) Mesajul este cat se poate ...

  Dorian Obreja   Foarte mulţi dintre politicienii de astăzi din toată lumea pot fi calificaţi, in raport cu inaintaşii lor, drept epigoni şi pigmei. Spre a nu fi neclarităţi, primul termen desemnează descendenţi inferiori predecesorilor, iar cel de al doilea, persoane lipsite de valoare, calităţi merite. Aşa stand lucrurile, cel mai profitabil pentru categoria amintită chiar la inceput este de a trăi pe seama gloriei celor dinainte, doar-doar or impărţi-o cumva cu ei. iată şi motivul pentru care, mult mai des decat ar fi normal (asta şi din punct de vedere ma ...

  Dorian OBREJA Numele lui Gaius Mecenas, trăitor pe finele erei trecute, a ajuns nemuritor nu ca al unui om de stat roman, ci drept susţinător al creatorilor de frumos, devenind substantiv comun şi desemnand un sponsor al artelor şi ştiinţelor. În urmă cu vreo două decenii, acţiunile de mecenat şi caritate erau privite cu rezervă, uneori respingere, de către cei aflaţi in topurile celor mai bogaţi romani. Încet, dar sigur, lucrurile s-au schimbat, iar acum s-ar putea da multe exemple pozitive. Dacă m-am oprit la cel despre care urmează in randurile de ma ...