Relaţiile intre cele două categorii amintite in titlul acestor randuri nu au fost niciodată strălucite, inclusiv sau mai ales in familii nobile/domnitoare, dacă e să citim cu atenţie pagini de istorie, dar şi de mituri & legende. Din ultima categorie pomenită, m-aş referi la Cronos, considerat de un sadism extrem, de vreme ce-şi devora copiii imediat ce aceştia veneau pe lume. Din punctul de vedere al personajului, motivaţia era una cat se poate de intemeiată: teama că vreunul dintre cei născuţi ar fi putut să-i ia tronul. Noroc de Zeus, care, adus la viaţă de către ...

În urmă cu puţini ani, raportat la numărul de locuitori, municipiul Iaşi era considerat a avea cel mai mare număr de biserici (erau recenzate 71 in urmă cu un deceniu, faţă de 43 inainte de 1990, dintre care 30 – incluse pe lista monumentelor istorice); nici judeţul nu stătea mai rău, existand cate un asemenea lăcaş de cult la circa 1.100 de locuitori. Nu doresc acum să incerc a vedea dacă au dreptate cei care susţin că numărul este insuficient, sau cei care declară că sunt prea destule, comparand situaţia cu numărul de şcoli şi spitale. Adevărata problemă ...

Nu cred că ne consolează cu nimic faptul că paisivitatea şi lipsa de acţiune au fost blamate, ca rele majore, de filosofi celebri incă din antichitate. De asemenea, nu cred că ne incălzeşte faptul că pe toată intinderea planetei noastre se manifestă cele două fenomene – iată, de exemplu, un politolog american subliniază că posibilitatea ca societatea să fie condusă de către o castă inchisă este datorată, in exclusivitate, indiferenţei şi pasivităţii maselor. În fine, nu ne putem simţi mai bine consemnand faptul că acele două elemente nocive amintite ...

Parcă niciodată disputa politică n-a fost mai incrancenată, mai mizerabilă ca in vremurile acestea in care ne tot căznim să serbăm un Centenar sărmănit de unitate. N-o să sar astăzi, aici, in apărarea Moldovei, trecută iarăşi prin focul şi sabia unor neisprăviţi cu apucături de vătaf. N-o să mă alătur instanţelor civice pentru a stabili că Moldova a căzut pradă unui jaf mult mai indrăcit decat pe vremea barbarilor năvălitori. E mai mult decat evident faptul că Moldova este jupuită, batjocorită chiar sub privirile ingăduitoare ale carmacilor de conjunctură, ...

Timişoara, oraş universitar (şi Capitală Europeană a Culturii in 2021, o să citiţi lunea viitoare de ce amintesc acest lucru), are drept primar, caştigător detaşat in ultimele două randuri de alegeri, un personalitate pe măsură – un profesor universitar. Iaşul, oraş universitar (şi eşuand de 2 ori in devenirea drept capitală culturală europeană...), a avut/are drept primari, in ultimii 15 ani, doi absolvenţi de universitate, dintre care cel dintai ca subinginer; ambii, ajunşi iniţial pe funcţie ca interimari, după care rămanerea a fost o formalitate. Aşa uni ...

La prima lectură/vedere, veştile sunt bune, chiar foarte bune: potrivit cifrelor făcute publice de către instituţiile abilitate, dacă luăm spre comparaţie prima parte a anului trecut cu perioada corespunzătoare a acestui an, infracţionalitatea - denumită, după modelul american, şi criminalitate, ceea ce la noi generează oarece confuzii, fapt ce mă determină să utilizez doar primul termen -, inregistrează valori din ce in ce mai reduse; un post de televiziune, dornic să dea lovitura cu o ştire-bombă, ajungand să titreze: „rata infracţionalităţii, la un minim istor ...

Cum mai in fiecare zi se inregistrează şi mediatizează o mulţime de evenimente, mai ales pe scena politică, dar nu numai, se mai poate intampla ca unele lucruri ce ne interesează – şi ne afectează! - cu adevărat să ne scape, ori să aflăm despre ele cand e mult prea tarziu pentru a reacţiona. Potrivit unor informaţii date publicităţii relativ recent, in ţara noastră sunt in exploatare aproape 450 de zăcăminte de petrol şi gaze naturale, cele mai importante firme de producţie fiind, OMV Petrom, controlată din Austria, pentru ţiţei şi gaze, şi Romgaz, pentru gaz ...

Sintetic, ştirea care mi-a atras atenţia, de această dată, se referă la faptul că, din 2019, adică de peste două luni (!!!), toate pensiile vor fi virate pe card. Teoretic, ne aflăm in faţa mai multor variante care să incerce a motiva această posibilă situaţie: 1) statul, condus acum, in principal de un partid social-democrat, are grija pensionarilor; 2) statul, condus, ca intotdeauna, de politicieni aflaţi mană in mană cu bancherii, are grija ca aceştia să mai capete ceva (milioane) de clienţi; 3) statul – mai exact unii politicieni, vor să facă oarece economii, ...

Fără indoială, presa scrisă cunoaşte, pe plan mondial, de ceva vreme. un anume declin. Mai intai concurenţa cu televiziunile, apoi apariţia internetului (aparent paradoxal, spaţiul acestuia fiind folosit chiar de către media tipărită, pentru creşterea audienţei !), au contribuit la acest fenomen – poate nu important pentru simplii cetăţeni, dar trist, chiar dramatic pentru jurnaliştii « clasici ». Deşi se inregistrează şi excepţii, in ţări situate la polurile opuse ale civilizaţiei, cum ar fi in Japonia, unde « Asahi Shimbun » tipăreşte, ...

Întotdeauna au existat – şi, cu siguranţă, vor continua să existe, rupturi şi conflicte intre generaţii. Cea mai tanără se simte incorsetată, ba chiar incătuşată/intemniţată in regulile şi principiile celei anterioare, tinzand către o libertate totală, de la care incepand să-şi construiască propriile reguli şi principii, desigur, după chipul şi asemănarea sa. Cea mai in varstă este de la intrigată pană la revoltată că nu se ţine cont de experienţa şi sfaturile sale, că tinerii tind către o libertate totală, scăpand. astfel, de sub monitorizare ...

Vestea rea, pentru toată suflarea omenească, este că se apropie sfarşitul lumii (vă precizez, imediat, şi data exactă pentru cand e prognozat). Vestea „bună” e pentru ipostaza mea de jurnalist, care ar surprinde (sau, cum notam in titlu, ar fi surprins de) un asemenea eveniment; incă nu ştiu dacă aş mai avea la dispoziţie şi cateva minute pentru a-mi posta ultimele trăiri şi impresii pe o oarecare reţea de socializare - dacă, atunci, acest tip de comunicare nu va fi fost, deja, inlocuit de cu totul altceva. Înainte de a continua, ţin să subliniez că, pe ...

Există un citat despre care se spune că ar aparţine scriitorului şi jurnalistului englez G.K. Chesterton. Deşi se pare că ii este doar atribuit şi nu ar fi constituit o afirmaţie a lui (ceea ce e mai puţin important), contează conţinutul respectivului citat, şi anume că atunci „cand oamenii nu mai cred in Dumnezeu, nu ajung să nu mai creadă in nimic, ci in orice”. Trăim vremuri – trebuie să o recunoaştem, in egală măsură, cu tristeţe, dar şi un soi de resemnare – in care oamenii au ajuns să nu mai spere/creadă in nimic sau in orice. Nu se mai s ...