Autostrăzile Moldovei se strecoară greu

 Dorian OBREJA

Pentru a evita confuzii sau interpretări, precizez, de la bun început, că  verbul a (se) strecura, în cazul de față, nu trebuie receptat ca însemnând a trece printr-o strecurătoare, ci printr-un loc îngust. Și adaug, edificator, că ideea folosirii termenului mi-a fost generată de un pasaj din descrierea viitoarei autostrăzi A8; referindu-se la tronsonul Mircești-Pașcani, documentul precizează :”între km 60+700 și 61+400 traseul se strecoară pe un coridor între construcții (case) și pădure (...) în zona km 68+700 se strecoară prin coridorul dintre Brătești și Stolniceni-Prăjescu”.  

Dar, vorbind de ambele autostrăzi ale Moldovei (cea amintită și A7), trebuie spus că strecuratul poate fi înțeles și într-un sens mai puțin tehnic, dar nu mai  puțin complicat,  fiind vorba de parcurgerea ”strecurătorii” timpului, a hățișurilor birocratice și, nu în ultimul rând, a dificultăților practice întâmpinate în actuala etapă de materializare a proiectelor.

Pentru că veni vorba de timp, e necesar să aduc aminte că dorința ieșenilor de a avea o legătură – rutieră...- cu sudul țării datează cine știe de când, dar a fost formulată foarte explicit în 1866. Conducerii de atunci a țării i-a fost înmânat „Memoriul despre Iași”, care, la punctul 13 (acum știm de ce ghinionul urmărește acest subiect...), făcea publică dorința ”ca să se accelereze facerea șoselelor din Moldova, mai cu seamă între Iași și București”. Numai că s-a mers cu piciorul pe frână,sau chiart în marșarier dacă a trebuit să treacă mai mult de 160 de ani pentru ca asemenea legitimă dorință să fie îndeplinită. Lucrurile ar fi mers altfel dacă Iașul purta numele de Alexandria; nu, nu orașul egiptean, ci acela de suflet al unui lider politic mioritic...

În fine, se pare că, până în 2026 și 2030 vor fi gata autostrăzile de la nord la sud, A7, și, respectiv, de la est la vest, A8. Cel  puțin asta susțin autoritățile din domeniu. Rămâne de văzut dacă executanții vor reuși să se încadreze în aceste termene (care, inițial, erau chiar mai apropiate). Din păcate, datele existente în momentul de față  nu prea oferă motive de optimism.

Pe autostrada A7, o asociație specializată în domeniu a consemnat situații de la ”termene depășite” la ”întârzieri colosale”, ceea ce face nesigur ca, în acest an, deja 150 de km să fie deschiși circulației. Mai în detaliu, pe tronsonul Pașcani-Bacău, stadiul fizic varia între 4 și 5 la sută, deci întârziere imensă; pe cel Bacău-Focșani, ”decalaje enorme”; pe cel Focșani-Buzău contractantul își respectă angajamentele; pe cel Buzău-Ploiești, termenele asumate vor fi depășite.

Să trecem la autostrada A8. Pentru sectorul 1, Tg. Mureș-Miercurea Nirajului, se așteaptă ordinul de începere lucrări pentru etapa de proiectare; sectorul 2, Miercurea Nirajului-Loghin, licitația de proiectare și execuție nelansată; sectorul 3, Leghin-Tg. Neamț, nu exista autorizație de construire, proiectarea era întârziată; sectorul 4, Ungheni-Iași-Tg. Neamț, studiu de fezabilitate întârziat, procedură mediu decalată, nu existau autorizație de construire  și nici acord de mediu, sursă de finanțare îndepărtată.  De amintit și bâlbâielile din cauza cărora Aeroportul Iași si Spitalul Regional de Urgențe erau să rămână fără legătură (ca nefiind rentabilă!) cu această autostradă.

Chiar dacă mai încetișor, că nu dau turcii, ca în zona aceasta, sloganul ”Moldova vrea autostradă” va fi înlocuit cu acela de ”Moldova are autostrăzi”.