Cum arată Moldova în statisticile Ministerului Economie GRAFICE

O parte infimă din valoarea bunurilor trimise peste hotare este localizată în Regiunea de Nord-Est * la capitolul exporturi, Moldova se situează constant pe ultima poziţie, iar la nivelul importurilor zona „concurează“ cu o altă regiune săracă, Oltenia * oamenii de afaceri care au reuşit să se impună pe pieţele din afară spun că Moldova rămâne la coada clasamentelor în principal din cauza infrastructurii precare

Doar 4,6% din valoarea exporturilor raportate în primele zece luni ale anului trecut sunt înregistrate de firmele din judeţele Regiunii de Nord-Est. Practic, Moldova se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte valoarea bunurilor trimise peste hotare. Cifrele brute prezentate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri arată că exporturile din Regiunea de Nord-Est, din primă  ele zece luni ale anului trecut, au totalizat 2,1 miliarde de euro, în  uşoară creştere faţă de aceleaşi perioade din 2012, 2013 sau 2014.

Motoarele cercetării-dezvoltării în Iaşi EXCLUSIV

Regiunea de Nord-Est este urmată la mică distanţă de Oltenia- Regiunea Sud-Vest, care acoperă doar 5,3% din ponderea exporturilor. Practic, firmele din această zonă au exportat mărfuri de doar 2,4 miliarde de euro. O pondere de sub 10% se mai înregistrează doar în Regiunea de Sud-Est, care a raportat exporturi în valoare de 3,7 miliarde de euro. Cea mai mare pondere a valorii mărfurilor exportate revine Regiunii Bucureşti-Ilfov, respectiv 21,6%. Practic, societăţile comerciale din această zonă au exportat bunuri de peste 9,9 miliarde de euro.

Importurile se concentrează în jurul Capitalei
Ultimele clasate în topul Ministerului Economiei nu păstrează aceleaşi poziţiile şi la nivelul importurilor. Astfel, ultima clasată este Regiunea Sud-Vest Oltenia, care are o pondere de 3,1%, în timp ce Regiunea Nord-Est de 4,11%. Concret, bunurile valorificate de firmele din judeţele Moldovei au importat bunuri de 2,1 miliarde de euro, în primele zece luni ale anului trecut, în timp ce companiile din Oltenia de doar 1,6 miliarde de euro. Ponderi de sub sau puţin peste 10% din valoarea importurilor au fost înregistrate în Regiunea Sud-Est (7,8%), Regiunea Nord-Vest (10,4%) şi Regiunea Centrală (10.9%). Discrepanţa între Regiunea Bucureşti-Ilfov şi celelalte zone din ţară este cu mult mai mare la nivelul importurilor. Practic, în jurul Capitalei se concentrează peste o treime din valoarea importurilor, respectiv 19,6 miliarde de euro.

Comunele din Zona Metropolitană, ţinute în şah

Principala cauză a lipsei de performanţă la nivelul comerţului internaţional identificată atât de reprezentanţii Camerei de Comerţ, cât şi de oamenii de afaceri din regiune vizează lipsa infrastructurii rutiere. „Dotările de infrastructură reprezintă un handicap al zonei noastre. La fiecare produs exportat agenţii comerciali trebuie să aloce o zi sau două în plus pentru transport”, a punctat în repetate rânduri şeful Camerei de Comerţ Iaşi, Paul Butnariu. Unul din oamenii de afaceri care a simţit în propriul business acest „handicap“ este Doina Cepalis. Aceasta deţine mai multe firme de confecţii în regiune şi exportă mare parte a produselor. „Principalul impediment îl reprezintă infrastructura, de asta investitorii evită această zonă. Suntem rupţi de lume. Practic, nu existăm pe harta economică a Europei. Un alt impediment pe care l-am întâmpinat eu, personal, este că unii investitori încă nu fac diferenţa între Republica Moldova şi zona Moldovei din Regiunea de Nord-Est. Încă nu ştim să ne promovăm ca zonă“, a punctat Doina Cepalis. Aceasta a subliniat importanţa modernizării Aeroportului din ultima perioadă, pentru că astfel, măcar, clienţii ajung mult mai uşor la Iaşi, respectiv în Moldova.

Radiografie- judeţ cu judeţ
O analiză detaliată a comerţului internaţional arată, de asemenea, că judeţele Moldovei se află în partea a doua a clasamentului, mai ales la nivelul exporturilor. Astfel, Iaşului îi revine un procent de doar 1,39% din valoarea bunurilor exportate, iar celelalte cinci judeţe au o pondere de sub 1% fiecare. Iaşul se află pe locul 19, în topul realizat la nivel naţional pentru primele zece luni ale anului trecut. Valoare produselor exportate de firmele din Iaşi a fost, în acest interval, de 639 milioane de euro, în creştere cu peste 4,75% faţă de perioada similară a anului 2014.

Cele mai puternice firme din judeţ

Cele mai scăzute exporturi se înregistrează în Vaslui, care se află pe locul 39, iar valoarea bunurilor a fost de 147 milioane de euro. Cu toate acestea, faţă de primele nouă luni din 2014, valoarea exporturilor din Vaslui a crescut cu 10,6%. În ceea ce priveşte importurile, Iaşul se află pe locul 17, cu o valoare de 605 milioane de euro, iar Vasluiul ocupă, de asemenea, locul 39, bunurile importante ajungând la 117 milioane de euro.

Cele mai exportate bunuri din Moldova
În ceea ce priveşte cele mai exportate bunuri din Bacău,  peste 24% reprezintă materiale textile şi articole de îmbrăcăminte. Totodată, aproape 20% din valoarea exporturile a fost reprezentată de lemn, cărbune şi articole din lemn, iar 12,3% - vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport. Pe de altă parte, cea mai mare parte a exporturilor din Botoşani, peste 80%, a vizat materiale textile şi articole de îmbrăcăminte. Celelalte categorii au ponderi de sub 4%. La o astfel de categorie intră şi producătorul botoşănean de scări din lemn Terra Construcţii. Potrivit oficialilor companiei, firma exportă 80% din producţie. „Continuăm să exportăm 80% din producţie şi avem ca destinaţie două pieţe principale, Franţa şi Germania, după care urmează Belgia, Olanda şi Suedia”, a declarat Cătălin Dumbrăveanu, director adjunct al Terra Construcţii. În ceea ce priveşte divizia de mobilă din lemn masiv a companiei, Dumbrăveanu a precizat că producţia este destinată pentru piaţa internă şi că volumul comenzilor este acelaşi ca şi în ultimii ani. Această companie are un volum de afaceri de peste 4,5 milioane euro anual.

Radiografia industriei de IT&C din Moldova

Atunci când analizăm structura exporturilor firmelor din judeţul Iaşi se poate observa că pe primul loc se află maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora. Practic aproape 60% din ponderea exporturilor este reprezentantă de acestea, în timp ce 10,7% sunt materiale textile şi articole de îmbrăcăminte, iar puţin peste 9% vizează metalele comune şi articolele din acest material. Unul dintre cei mai mari exportatori din judeţ este investitorul american Delphi, care are fabrica de la Miroslava. 
 

Pe de altă parte, la Neamţ, predomină exporturile de materiale textile- 40,63%, iar pe locul secund se află produsele din metale comune. Situaţia este diferită în Suceava, unde 54% din valoarea exporturilor vizează lemn, cărbune de lemn şi articole din lemn, în timp ce pe locul secund se află maşini şi aparate, cu o pondere de 13,19%. O situaţia la fel de diferită este la Vaslui, unde 39% din valoare exporturilor vizează materialele textile, aproape 25% reprezintă produse de marochinărie, iar 22,2% sunt maşini şi echipamente electrice. Aproximativ aceleaşi tipuri de produse se regăsesc şi pe lista produselor importate. Excepţie face Suceava, unde pe primul loc în valoarea importurilor se află maşinile şi echipamentele electrice.