„Cei care au cheia pe Masterplanul de Transport sunt parlamentarii“

Anunţul a fost făcut la Iaşi de secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Emanoil Dascălu * acesta a fost prezent, ieri, la o întâlnire organizată de Camera de Comerţ, unde zeci de oameni de afaceri şi autorităţi publice au ridicat probleme întâmpinate în implementarea proiectelor derulate cu fonduri comunitare

Cea mai spinoasă problemă adusă în discuţie de mediul de afaceri ieşean în dezbaterea cu oficialii din Ministerul Fondurilor Europene a vizat izolarea rutieră a Moldovei, bătută în cuie prin cea mai recentă formă a Masterplanului General de Transport. În cadrul întâlnirii cu secretarul de stat Emanoil Dascălu şi cu directorul general în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare, Cătălin Gheran, oficialii ieşeni au solicitat clarificări privind modul în care se mai poate modifica Masterplanul General de Transport, ce urmează să primească votul final în Parlament, în această lună.

Motoarele cercetării-dezvoltării în Iaşi EXCLUSIV

„Masterplanul de transport este una dintre condiţionalităţile pe care România şi le-a asumat. Până la finalul acestei luni noi am cerut să vedem o variantă finală a documentului, care mai apoi va trebui să treacă prin Parlament. Cei care au cheia avizării finale pe acest document sunt parlamentarii. Comisia Europeană nu poate decide altceva decât se hotărăşte la nivel naţional“, a declarat secretarul de stat. Acesta a transmis că parlamentarii care reprezintă Regiunea de Nord-Est ar putea să ceară ca Autostrada Iaşi- Târgu Mureş să devină prioritatea noului exerciţiu financiar european. „Dacă vă mobilizaţi veţi mai putea schimba ceva. Decizia legată de această autostradă ţine de puterea politică. Mă doare, pentru că sunt ieşean, şi ştiu cât este de importantă este această legătură rutieră. Argumentul că nu sunt bani, nu stă în picioare, acum pierdem 3 miliarde de euro destinaţi infrastructurii rutiere în 2007-2013. Bani au fost tot timpul, dar trebuie să avem beneficiari capabili să ia fonduri“, a mai afirmat Emanoil Dascălu.

Cum arată Moldova în statisticile Ministerului Economie GRAFICE

O altă solicitare venită de la şeful Camerei de Comerţ Iaşi, Paul Butnariu, vizează faptul că pentru mediul de afaceri din Regiunea de Nord-Est ar fi benefică reducerea cu 50% a fondurilor necesare pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene, deoarece zona este una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană. „În programul aferent perioadei 2007-2013 s-a observat că mediul privat a fost mult mai competitiv în atragerea fondurilor europene decât sectorul public. Ne dorim ca şi în noul exerciţiu financiar să avem beneficiari care să aibă proiecte cât mai bune“, a mai declarat secretarul de stat.

Radiografia industriei de IT&C din Moldova

Acesta a subliniat şi cele mai mari probleme legate de perioada de finanţare încheiată la finalul lui 2015. Printre principalele cauze pentru neacordarea de fonduri s-au numărat nerespectarea legislaţiei de achiziţii publice, a celei de mediu şi a autorizărilor în domeniul construcţiilor. „Am reuşit «performanţa» de a construi autostrăzi fără autorizaţie de construcţie, iar acum suntem contratimp pentru a vedea cum putem intra în legalitate cu aşa ceva“, a afirmat Emanoil Dascălu privind unul dintre proiectele de infrastructură rutieră din Transilvania.

Reprezentanţii firmelor din Iaşi care au dorit clarificări privind programele de finanţare care au fost deschise sau urmează a fi lansate şi care au adresat întrebări în scris vor primi răspunsurile celor doi oficiali prin e-mail.