Topul sectoarelor cu cele mai mari pierderi

O analiză a CIT Restructuring arată că dezvoltarea şi consultanţa imobiliară, respectiv prelucrarea metalelor feroase şi neferoase sunt principalele sectoare generatoare de pierderi * în total, peste 3.800 de companii sunt incluse în acest clasament

CIT Restructuring, parte a CITR Group (fosta Casă de Insolvenţă Transilvania), a lansat a doua ediţie a studiului de solvabilitate a companiilor la nivelul economiei naţionale, care urmăreşte evoluţia tuturor companiilor din România cu active mai mari de un 1,5 milioane de euro (aproximativ 16.500 de astfel de companii), în perioada 2012-2013.

Astfel, din cele 16.500 de companii, în anul 2013, un număr de 11.097 au raportat profit, cu un total de 8,85 miliarde euro. Numărul companiilor care au raportat pierdere reprezintă mai puţin de jumătate din cele care au raportat profit, iar valoarea pierderii produsă de acestea anulează 47% din totalul profiturilor înregistrate de companiile sănătoase. „Putem afirma aşadar că anul 2013 a fost un an de revigorare a economiei faţă de anii anteriori, cu scădere doar la nivelul numărului de angajaţi. În anul 2013 companiile româneşti au înregistrat cele mai bune performanţe, la nivel consolidat, din ultimii 4 ani. Cu toate acestea, aproape 60% dintre ele se află în continuare în stare de dificultate netratată, pondere similară cu anul 2012“, apreciază autorii studiului.

Fragilitate a mediului economic
Mai puţin de 2,3% din totalul companiilor active din România asigură peste 40% din totalul angajaţilor din ţară, ceea ce subliniază o mare fragilitate la nivel naţional, prin dependenţa de un număr atât de mic de companii cu impact social şi economic. În 2013 aceste companii au generat o cifră de afaceri de 164,69 miliarde de euro, în creştere cu aproximativ 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând 65,88% din cifra de afaceri a României. Cu toate că din punct de vedere macroeconomic România se află în topul ţărilor de interes pentru investitori, la nivel microeconomic se identifică foarte greu oportunităţi, tocmai din pricina unei majorităţi predominante de întreprinderi mici şi foarte mici, situate sub standardul de interes al acestor investitori, avertizează sursa citată.

Probleme la nivelul microeconomiei
Printre concluziile studiului se numără faptul că 16.497 companii din România avut la finalul anului 2013 angajate peste 1,7 milioane de persoane, respectiv 40,29% din totalul salariaţilor din ţară. Cifra de afaceri medie pe companie cu impact a crescut de la 9,67 milioane de euro în 2011 la 10,16 milioane de euro în 2013.

Întreprinderile mijlocii, cu active între 1,5 şi 5 milioane de euro generează 16,5% din cifra totală de afaceri, în timp ce întreprinderile mari (10% din totalul companiilor analizate) produc 70% din cifra totală de afaceri. În anul 2013, un număr de 11.097 companii cu impact au raportat profit, cu un total de 8,85 miliarde de euro, doar 67% dintre companiile analizate şi doar 44% dintre companiile de impact aveau în 2013 o structură sănătoasă, restul aflându-se în stare de dificultate sau chiar în insolvenţă iminentă, însă nedeclarată. De asemenea, 53% dintre companiile profitabile în 2013, au înregistrat marje de profit sub 5%, faţă de 56%, câte au fost raportate în anul 2012.

„Principala problemă cu care se confruntă cele mai multe companii din România este faptul că starea de dificultate se prelungeşte prea mult. Deşi constatăm o îmbunătăţire la nivel macro, la nivel micro problemele rămân aceleaşi: supraîndatorarea şi lipsa de lichiditate. (...) Economia românească este precum un tren cu o locomotivă multinaţională, care trage după ea prea multe vagoane supraîncărcate. E normal ca trenul să meargă încet. Se impune în acest context un program de susţinere prin procese de restructurare, într-un cadru organizat şi pe cât posibil reglementat“, a declarat Rudolf Vizental, directorul executiv al CIT Restructuring.

Pentru viitor sunt aşteptate multe modificări în comportamentul participanţilor la fenomenul economic. „Comportamentul ultraprudenţial din ultimii ani, practicat de bănci şi de investitori, a determinat scăderi în creditare, investiţii şi implicit în consum. (...) Ne îndreptăm către o lume a dobânzilor zero la depozite, ceea ce constrânge deţinătorii de resurse să identifice alte oportunităţi de plasament, într-un context geo-politic tensionat. Pentru a înţelege contextul economic trebuie analizată imaginea la nivel macro, dar pentru a influenţa această imagine trebuie intervenit la nivel micro şi invers“, se mai arată în studiu.

Analiza arată că dezvoltarea şi consultanţa imobiliară, respectiv prelucrarea metalelor feroase şi neferoase sunt principalele sectoare generatoare de pierderi, iar activităţile de extracţie a petrolului şi gazelor şi cele de comerţ sunt cele mai profitabile. Topul sectoarelor generatoare de pierderi este completat de prelucrarea ţiţeiului şi hotelurile, în total 3.809 companii fiind incluse în această categorie (23% din totalul firmelor analizate), cu 109.331 angajaţi şi pierderi nete totale de 825 milioane euro, în 2013.

De cealaltă parte, în topul sectoarelor profitabile în 2013 se regăsesc companii din extracţia de petrol şi gaze, comerţ, producţia şi distribuţia de energie, industria auto şi fabricarea produselor din material plastic. În acest eşalon, CITR a inclus 4.386 de companii, respectiv 26,58% din firmele analizate.

Ponderea companiilor neprofitabile în totalul companiilor din fiecare judeţ este la nivelul cel mai ridicat în Bucureşti şi Ilfov (43,36%), urmate de Caraş-Severin (40%), Mehedinţi (39,62%), Timiş (37,34%) şi Giurgiu (36,44%). Din punctul de vedere al gradului de îndatorare total, în anul 2012 România a avut cel mai ridicat indicator (56,8%), urmat de o uşoară îmbunătăţire în 2013.

„Economia românească este precum un tren cu o locomotivă multinaţională, care trage după ea prea multe vagoane supraîncărcate. E normal ca trenul să meargă încet. Se impune în acest context un program de susţinere prin procese de restructurare, într-un cadru organizat şi pe cât posibil reglementat“- Rudolf Vizental, directorul executiv al CIT Restructuring