„Traseismul e de belea pentru viaţa politică a ţării”

 într-un interviu acordat cotidianului nostru, fostul ministru a vorbit despre cum pot fi atraşi investitori străini la Iaşi, despre iniţiativele legislative pe care le va promova în Parlament, despre o candidatură la prezidenţiale şi, nu în ultimul rând, cum poate scăpa clasa politică de traseişti

 - Cum a fost contactul direct cu ieşenii în prima parte a campaniei electorale? Ce probleme vi s-au adus la cunoştinţă? V-aţi schimbat percepţia pe care o aveaţi faţă de electoratul ieşean înainte de campanie?

- O temă îngrijorătoare este neîncrederea generală în clasa politică. Acest lucru îngreunează parcursul unui politician recent intrat în această lume. După 20 de ani, am constatat la cei mai mulţi hotărârea de a nu vota şi totodată neîncrederea în succesivele valuri de promisiuni neonorate de către politicieni. Este, dacă vreţi, un handicap de sistem.

Pe de o parte, oamenii sunt copleşiţi de multe, prea multe probleme concrete, a căror rezolvare întârzie nepermis. Pe de altă parte, oamenii fac, în general, diferenţa dintre activitatea unui primar, a unui ales local, şi cea a unui parlamentar astfel încât cei mai mulţi dintre ieşenii cu care am vorbit nu se aşteaptă, dacă sunt ales, să rezolv probleme de administraţie publică locală, asfaltări, apă curentă, utilităţi, preţul gigacaloriei ş.a.m.d.

O problemă iarăşi, foarte răspândită, este sărăcia, pur şi simplu nivelul mic, prea mic, al salariilor şi mai ales al pensiilor pentru majoritatea persoanelor de vâsta a treia cu care am vorbit. Mai există, totodată, regretul că industria Iaşului s-a distrus în 20 de ani; foarte mulţi lucraseră în întreprinderile acum închise, au o viaţă întreagă trăită în aceste fabrici şi uzine ieşene care nu mai există şi, în locul lor, nu apare ceva nou. De aici interesul mare al ieşenilor pentru investiţii, pentru crearea de noi locuri de muncă.

- Cum pot fi atraşi investitori străini la Iaşi pentru a mai reduce din decalajul economic faţă de celelalte oraşe importante ale ţării?

- Iaşul are un avantaj enorm nefructificat - forţă de muncă de înaltă calificare. Un investitor, atunci când îşi face planul de afaceri, are în vedere câteva criterii. România este stat UE şi NATO? Da, deci are securitatea asigurată şi instituţii democratice. Pe plan local, primăria are un pachet atractiv, concesionează investitorului un teren pe 50 de ani la un preţ rezonabil, poate să-l scutească de nişte impozite locale 5 ani dacă va crea 150 de locuri de muncă? La astfel de lucruri se gândeşte investitorul. Nu în ultimul rând, infrastructura – lucrul pe care-l produc are pe unde să plece spre pieţe regionale sau vest europene? La infrastructură şi ofertă locală mai trebuie lucrat.

Mai lipseşte ceva la Iaşi. Nu există un lobby al Iaşului bine organizat la Bruxelles. Ce înseamnă lobby? Prezinţi, faci contactele, încerci să provoci evenimente care să se petreacă la Iaşi pe cât posibil şi pui împreună energii. Ca diplomat de carieră şi fost ministru de Externe, am făcut acest exerciţiu în toate formele de negociere. Nu aduc în vreo sacoşă investitorul, dar pot să le spun tuturor celor pe care continui să-i întâlnesc, oameni de afaceri sau politicieni străini, atenţie, sunt senator de Iaşi, la graniţa de est a UE şi NATO, o zonă care ar trebui să ancoreze în democraţie şi în aspiraţii europene şi R. Moldova şi Ucraina, ţări care oferă la rândul lor oportunităţi de afaceri, au o piaţă atractivă. Acest oraş nu are doar o tradiţie extraordinară, ci şi vocaţia de a fi un centru regional veritabil. Asta nu se poate face în 4 ani, ci, mai degrabă, în următorii 10-15 ani, dar această transformare poate salva Iaşul de la declin demografic, marginalizare şi dezinteres politic la centru. Trebuie să admitem că nu stabilesc eu vinovaţii, dar Iaşul este neglijat, e trecut cu vederea. E suficient să vezi că nu are astăzi nivelul de dezvoltare al Clujului, cu care ar trebui să se compare.

- Care sunt principalele trei iniţiative legislative pe care le veţi susţine în Parlament? Nu mă refer aici la proiecte pentru Iaşi, ci strict la iniţiativele prin care să aduceţi modificări la actuala legislaţie.

- În Parlament, în primul rând, m-aş bate pentru un proiect de lege al ghişeului unic. Asta este o aşteptare pe care o au toţi contribuabilii din România - o singură adresă pentru absolut toate taxele. Dacă informatizăm sistemul, trebuie să profităm pentru a simplifica viaţa cetăţenilor.

În al doilea rând, cred că trebuie lansat un proiect de lege care să alinieze comisioanele bancare aplicate în România la media europeană. Pe noi a lucra cu o bancă românească sau străină ne costă mai mult decât pe cetăţenii din alte state membre şi suntem mai săraci decât majoritatea.

În al treilea rând, m-aş bate şi pentru un proiect de lege care să definească mai bine statutul românilor din străinătate. Mulţi ieşeni lucrează în străinătate, în Italia, Spania, Franţa, sate întregi din Moldova s-au depopulat. Pe toţi aceştia trebuie să-i ţinem aproape de ţară. Au ajutat economia România trimiţând zeci de miliarde de euro în ţară în ultimul deceniu. Pentru a corecta iarna demografică de la orizont trebuie ca românii din străinătate să nu fie înstrăinaţi. Trebuie găsite soluţii în acest sens, de pildă, prin legea votului prin corespondenţă care le-ar permite să apese pe destinul politic al ţării, să se simtă cetăţeni cu drepturi depline.

- Traseismul politic ar trebui sancţionat prin lege? Sunteţi de acord cu afirmaţia pe care a făcut-o colegul dvs. de alianţă, Mihai Răzvan Ungureanu, că traseismul ar fi o temă falsă?

- Opinia mea este că traseismul este imoral şi sursă de instabilitate politică. Prin urmare, o belea pentru viaţa politică a acestei ţări. Cred că ar trebui găsită o formulă prin care orice parlamentar care migrează, după ce a fost ales pe un program politic şi cu sprijinul unei anumite forţe politice, să-şi piardă mandatul, ori să nu poată să şi-l continue decât ca independent. Fenomenul este, probabil, specific democraţiilor în formare, în consolidare, dar trebuie stopat pentru că el creează confuzie în electorat şi neîncredere în clasa politică.

- Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale principalului dvs. contracandidat, Mihaela Popa (USL)?

- Nu-i cunosc punctele tari. Dar, principalul punct slab este legat tocmai de traseism. O persoană care, în mod notoriu, în calitate de vicepreşedinte al PDL şi lider al PDL Iaşi, dădea cu ciomagul în domnii Adomniţei, Nichita, Fenechiu, astăzi ne zâmbeşte din bannere alături de ei. şi, pe deasupra, mai şi vorbeşte despre spiritul de echipă. Eu nu cred că electoratul este atât de naiv încât să nu constate că această persoană se mută cu valiza de colo-colo doar ca să-şi urmărească interesul personal, fără să ţină cont de sensibilitatea politică şi de mandatul pe care l-a primit.

- În urmă cu doi ani, aţi vorbit despre o posibilă candidatură la şefia statului. Acum, în apropierea alegerilor prezidenţiale, ce poziţie adoptaţi?

- Nu cred că voi fi neapărat candidatul dreptei în 2014, dar nici nu pot exclude asta. Ar fi fost bine să ştim deja care este acest candidat pentru a-l profila naţional şi internaţional. E important ca, nu mult după aceste alegeri, partidele din ARD şi oricare alţi aliaţi posibili să desemneze acest candidat pentru că el trebuie pregătit ca atare şi ajutat să învingă. Candidatul va trebui să îndeplinească câteva condiţii minime: să fie cinstit şi patriot, să aibă experienţa necesară, naţională şi internaţională, un nivel intelectual bun, un profil moral în regulă. El va trebui să asigure, pe viitor, în mediul politic atât de turbulent din România, o stare de echilibru şi de garanţie constituţională pentru dezvoltarea în continuare a democraţiei şi a economiei româneşti. (a consemnat Alex Andrei)