Nou record istoric pentru aur: gramul se apropie alarmant de 700 de lei. Explicațiile unui analist

Aurul a înregistrat vineri un nou record istoric, pe fondul incertitudinilor geopolitice şi al tarifelor lui Trump, atingând aproape 688 de lei pe gram, potrivit cursului afişat de BNR.

Aurul a înregistrat vineri un nou record istoric

Potrivit BNR, gramul de aur a atins vineri valoarea de 687,7477 lei cel mai mare nivel înregistrat vreodată în România, cel mai mic curs din ultimele luni fiind la data de 20 august 2025 când a înregistrat 464,7759 lei. Analistul eToro Bogdan Maioreanu a explicat vineri că instabilitatea geopolitică, Groenlanda, tarifele vamale, efectul Trump, incertitudinile legate de datoriile SUA, Europei şi Japoniei, precum şi perspectivele AI, fac pieţele nervoase şi determină creşterea preţului aurului şi argintului. 

„Într-o singură sesiune, marţi, indicele S&P 500 a şters toate câştigurile din acest an, pentru a reveni uşor în zona verde miercuri şi joi, după discursul lui Trump şi ştirile ulterioare venite de la Davos privind potenţialul acord-cadru legat de Groenlanda. Spre deosebire de bursa americană, aurul a crescut cu aproape 15% de la începutul anului, atingând noi maxime istorice, dar adevăratul câştigător pare să fie argintul, care a câştigat peste 38% în aceeaşi perioadă. Aceste mişcări nu sunt determinate doar de instabilitatea globală, ci şi de unele schimbări structurale. Evoluţia preţului aurului nu este cauzată doar de frică: este vorba şi de o schimbare a regimului de investiţii", a explicat analistul.

Investitorii pun la îndoială titlurile de stat

În opinia acestuia, creşterea aurului la niveluri record reflectă o lume în care investitorii pun la îndoială fiabilitatea ancorelor tradiţionale, cum ar fi obligaţiunile de stat şi monedele tradiţionale.

„Ceea ce face această mişcare diferită, este cine cumpără. Băncile centrale continuă să adauge aur la rezerve (mai multe achiziţii provenind acum din Polonia şi Bolivia), diversificându-se faţă de dolarul american, în timp ce investitorii văd din ce în ce mai mult aurul ca pe o asigurare a portofoliului, mai degrabă decât ca pe o reducere a riscului pe termen scurt. Recent, Goldman Sachs a revizuit estimarea privind preţul aurului la sfârşitul anului 2026, în creştere la 5.400 dolari pe uncie, invocând achiziţiile mai puternice decât previziunile anterioare derulate de băncile centrale, precum şi cererea susţinută din partea investitorilor. În acelaşi timp, dinamica descendentă a dolarului şi corelaţiile crescânde între acţiuni şi obligaţiuni înseamnă că aurul îndeplineşte din nou rolul pe care îl aveau obligaţiunile", a adăugat Maioreanu.

Spre deosebire de aur, argintul nu se află exclusiv în seifurile băncilor centrale. Este pe jumătate activ de refugiu şi pe jumătate materie primă industrială indispensabilă. Se regăseşte în panourile solare, vehiculele electrice şi centrele de date.

„Acest lucru îl face extrem de sensibil la blocaje şi nemilos atunci când cererea financiară şi cea industrială se suprapun. În ultimele săptămâni, preţul metalului a intrat într-o dinamică parabolică evidentă. Explicaţia pentru această creştere susţinută ar putea veni din intersecţia a trei crize simultane care se alimentează reciproc: o criză fizică, una monetară şi una logistică. Având în vedere că China restricţionează exporturile de minerale strategice de la 1 ianuarie şi că cererea de tehnologie 'verde' erodează stocurile (cu un deficit estimat de 215 milioane de uncii), industria se află cu spatele la zid. Trebuie să cumpere la orice preţ pentru a menţine liniile de producţie în funcţiune", susţine analistul.

 Argintul devine opţiunea "cu efect de levier" pentru aur

Cu datoria publică a SUA explodând la 38 de trilioane de dolari, inflaţia persistentă, incertitudinile geopolitice şi aurul ce depăşeşte bariera de 4.900 de dolari pe uncie, capitalul caută disperat protecţie. În acest scenariu, argintul nu mai este doar o marfă fungibilă, ci devine opţiunea "cu efect de levier" pentru aur, atrăgând fluxuri speculative care pot amplifica fiecare mişcare.

„Protecţionismul administraţiei Trump a transformat bunurile şi mărfurile fungibile în active de securitate naţională. Confirmarea a venit din partea unui document al Departamentului Comerţului, care a catalogat importurile ca fiind un risc pentru securitatea naţională. Acest lucru a creat o anomalie istorică: stocurile de argint sunt acumulate în SUA în aşteptarea unor preţuri mai mari, în timp ce în restul lumii se află la niveluri scăzute", mai spune Bogdan Maioreanu.

Conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, 52% dintre investitorii individuali globali şi 61% dintre cei români se aşteaptă ca preţurile aurului să continue să crească în acest an. În acest context, investitorii ar putea lua în considerare rolul reînnoit al aurului ca factor de diversificare pe termen lung în portofoliile construite pentru un context global mai puţin stabil.

În ceea ce priveşte argintul, investitorii încearcă să înţeleagă un sistem care caută un nou echilibru între constrângerile fizice şi devalorizarea monetară. Dar, dincolo de oportunităţi şi ameninţări, în 2026, argintul nu mai este doar o marfă fungibilă. Se pare că a devenit cel mai precis barometru al riscurilor sistemice globale, având în vedere complexitatea geopoliticii în lumea de astăzi, se arată în analiză.