Chișinăul vrea protecție aeriană cu ajutorul României: dronele rusești continuă să violeze spațiul aerian
Republica Moldova caută soluții urgente pentru a-și proteja spațiul aerian, iar România ar putea deveni un partener-cheie într-un mecanism de apărare împotriva dronelor care pătrund neautorizat peste graniță. O propunere privind cooperarea bilaterală cu Bucureștiul a ajuns în centrul dezbaterii politice de la Chișinău și beneficiază de susținerea președintelui Parlamentului, Igor Grosu.
Inițiativa a fost lansată de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, care propune un acord prin care România să poată contribui la protejarea spațiului aerian moldovenesc, inclusiv prin schimb de informații radar, avertizare timpurie și proceduri de interceptare a dronelor care intră ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.
Igor Grosu susține ideea unor discuții cu România și Ucraina, argumentând că ambele state dispun de tehnologii și capacități care ar putea ajuta Chișinăul să facă față amenințărilor aeriene. România ar putea contribui prin capacitățile sale de monitorizare și interceptare, iar Ucraina prin experiența și soluțiile dezvoltate în lupta împotriva dronelor și rachetelor de croazieră.
Propunerea prevede ca orice intervenție să fie realizată numai la solicitarea și cu autorizarea Republicii Moldova, în baza unui acord transparent, care să stabilească responsabilitățile, limitele operațiunilor și măsurile de protecție a populației.
Situația devine tot mai tensionată. Numai pe 17 noiembrie, șapte drone au survolat neautorizat spațiul aerian moldovenesc, iar șase dintre acestea au avut impact la sol în apropierea unor localități. De la începutul lunii noiembrie au fost raportate 14 incidente, iar pe parcursul anului 2026 numărul încălcărilor a depășit 80. Din 2022, autoritățile au contabilizat 118 asemenea incidente.
În paralel, Chișinăul a transmis Moscovei un nou protest diplomatic, după încălcările repetate ale spațiului aerian.
Dronele continuă să pătrundă, incidentele se înmulțesc, iar Republica Moldova discută tot mai serios despre o cooperare defensivă cu România. Un posibil mecanism bilateral ar putea schimba radical modul în care este apărat spațiul aerian de peste Prut. Marin AVRAM