Bullying la Iași. Peste 25.000 de persoane în dialog. De la glumă la dosar penal
* campania „IMPACT – Stop Bullying/Cyberbullying” continuă în școlile și universitățile ieșene * avocatul Marius Brănici avertizează că agresiunile dintre elevi pot atrage răspunderea penală, civilă sau sancțiuni școlare
O poreclă umilitoare, un mesaj amenințător, o fotografie distribuită ca să facă de râs un coleg. Pentru unii copii sunt „glume”. Pentru victime, pot însemna teamă și umilință. La Iași, campania „IMPACT – Stop Bullying/Cyberbullying” îi aduce la aceeași masă pe elevi, părinți, profesori și specialiști, pentru a explica unde se termină conflictul și unde începe abuzul.
Campanie din 2018, cu peste 25.000 de beneficiari
Derulată de Asociația ROR Iași, condusă de psihologul Roxana Rotaru, campania a informat și consiliat până acum peste 25.000 de persoane. În 2026, întâlnirile au ajuns la Colegiul Național „Emil Racoviță”, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” și Școala Primară „Surorile Providenței”, dar și în alte unități de învățământ. În fața elevilor ajung specialiști din domeniul juridic, psihologic și al comunicării. Avocatul dr. Marius Brănici, directorul Centrului Teritorial Iași al Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, spune că unii copii ajung să recunoască drept bullying comportamente pe care înainte le considerau simple „glumițe”.
De la amenințare la dosar penal
„Nu eticheta pe care o punem contează cel mai mult, ci faptele, repetitivitatea, gravitatea și efectele asupra copilului”, a explicat Marius Brănici. Bullyingul presupune, de regulă, agresiuni repetate și un dezechilibru de putere. Nu orice ceartă dintre colegi este bullying și nu orice insultă devine infracțiune. Dar lovirile, amenințările, hărțuirea sau distrugerea bunurilor pot intra în sfera penală, în funcție de împrejurări. Legea stabilește praguri clare: sub 14 ani, minorul nu răspunde penal; între 14 și 16 ani, răspunde numai dacă se dovedește discernământul; de la 16 ani, răspunde penal potrivit legii, în regimul prevăzut pentru minori. Pot exista și măsuri disciplinare școlare, precum și obligația de reparare a prejudiciilor materiale ori morale. În anumite condiții se analizează inclusiv răspunderea celor care aveau obligația de supraveghere a copilului.
Ce trebuie să facă școala și părinții
Agresiunea online poate continua mult după încheierea cursurilor, prin mesaje, amenințări și distribuirea unor fotografii umilitoare. În asemenea situații, copilul trebuie să păstreze dovezile, să nu răspundă prin alte agresiuni și să ceară ajutor unui adult de încredere.
Părinții pot sesiza dirigintele și conducerea școlii, solicitând verificarea faptelor. Unitatea de învățământ are obligația să gestioneze sesizarea și să protejeze copilul. Când există suspiciuni privind o infracțiune, trebuie sesizate autoritățile competente; în pericol imediat se apelează 112.
„Un copil nu ar trebui să meargă la școală cu teamă și nici să deschidă telefonul cu teamă”, a transmis avocatul. Mesajul campaniei este că prevenția începe înainte ca o „glumă” repetată să lase urme greu de reparat.
Clara DIMA