Povestea nespusă a Sfântului Cuvios Mucenic Visarion și a celor care au lăsat urme adânci pe 10 noiembrie

Calendarul ortodox din 10 noiembrie îi pomenește pe Sfinții Apostoli Olimp, Rodion, Sosipatru, Erast, Terțiu și Cvart, pe Sfântul Mucenic Orest și pe Sfântul Cuvios Mucenic Visarion, starețul Mănăstirii Lainici.

10 noiembrie are o semnificație aparte în calendarul ortodox. Sunt pomeniți apostoli din primele veacuri creștine, un mucenic care a apărat credința în timpul împăratului Dioclețian, dar și un stareț român al Mănăstirii Lainici, care a trecut prin multe încercări.

Viețile lor sunt diferite, dar le unește credința dusă până la capăt. Unii au propovăduit, alții au îndurat suferințe, iar alții s-au remarcat prin slujire, răbdare și grijă față de oameni. Este o zi în care Biserica aduce în atenție modele de statornicie și credință.

Ucenicii care au mers mai departe decât s-a crezut

Sfinții Apostoli Olimp, Rodion, Sosipatru, Erast, Terțiu și Cvart au făcut parte din cei șaptezeci de ucenici ai Domnului. Despre Olimp și Rodion se știe că au fost apropiați ai Sfântului Apostol Petru și au fost executați la Roma, la ordinul împăratului Nero.

Sosipatru a fost episcop la Iconiu, în Asia Mică. Erast a fost episcop al Paneadei, în Palestina. Cvart, episcop în Fenicia, a suferit pentru credință și a adus mulți greci la creștinism.

Aceste pomeniri arată cât de departe a ajuns lucrarea apostolică în primele secole. Ucenicii nu au stat într-un singur loc, ci au mers în orașe diferite, unde au întărit comunitățile creștine. Pentru mulți, această misiune a însemnat riscuri mari.

Troparul Glas 3:

Sfinţilor Apostoli, rugaţi pe Milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greşeli sufletelor noastre.

Povestea unui medic care nu s-a temut

Sfântul Mucenic Orest a fost medic creștin în Capadocia, în vremea împăratului Dioclețian, când creștinii erau persecutați. A fost arestat pentru credința sa, dar nu a renunțat la Hristos.

Se spune că, prin rugăciune, idolii unui templu păgân au căzut. După acest moment, a fost chinuit în multe feluri. I-au fost bătute piroane în călcâie și în coaste, apoi a fost legat de coada unui cal sălbatic.

Cu oasele zdrobite, Sfântul Orest a murit, iar trupul i-a fost aruncat într-un râu pentru ca nimeni să nu se poată închina la moaștele sale. Povestea sa rămâne în tradiția bisericească drept mărturie a credinței.

Un alt episod important este din 1685, când Sfântul Dimitrie al Rostovului, după ce a scris viața Sfântului Orest, a visat că mucenicul i-a arătat că suferise chiar mai mult decât era scris.

Troparul, glas 4:

Mucenicul Tău, Doamne, Orest, întru nevoinţa sa, cununa nestricăciunii a dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că având puterea Ta, pe chinuitori a învins; zdrobit-a şi ale demonilor neputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lui, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule.

Un drum plin de încercări și credință

Sfântul Cuvios Mucenic Visarion s-a născut pe 28 mai 1884, în comuna Secuieni, județul Bacău, într-o familie simplă și credincioasă. De mic a iubit biserica, slujbele și cântarea bisericească. A urmat Școala de cântăreți de la Roman, iar mai târziu, sub îndrumarea episcopului Gherasim Safirin, a simțit chemarea spre viața monahală și a intrat la Mănăstirea Frăsinei.

Aici a fost tuns în monahism de starețul Porfirie Bucurescu, primind numele Visarion. S-a remarcat prin râvnă, ascultare și evlavie. Cântarea sa la strană îi îndemna pe cei prezenți la pocăință.

În 1922, starețul Porfirie l-a propus pentru preoție. Ca preot, Visarion slujea cu multă evlavie și îi povățuia pe călugări și pelerini, rugându-se pentru ei și alinându-le necazurile.

O misiune grea la Lainici

În primăvara anului 1929, Visarion a fost numit stareț la Mănăstirea Lainici, într-o perioadă dificilă: mănăstirea era ruinată după război. Cu răbdare și grijă, a început să refacă așezământul, punând accent pe rugăciune, slujbe și ascultare. A introdus rânduiala isihastă a rugăciunii lui Iisus și a organizat viața obștii cu grijă și înțelepciune.

Chiar dacă se confrunta cu multe greutăți, nu și-a neglijat niciodată pravila călugărească. Participa la slujbe, se ruga, postea și citea cărți sfinte, pentru folosul său și al celor din jur. A ajutat și oamenii din zonă, organizând un spital pentru cei aflați pe șantierele Defileului Jiului, iar mănăstirea a crescut atât duhovnicește, cât și gospodărește.

O comoară ascunsă și o vindecare neașteptată

Visarion a descoperit moaștele Sfântului stareț Irodion și le-a ascuns cu grijă, ca să nu fie profanate. Acestea au fost redescoperite la canonizarea lui Irodion, în 2011, legând numele celor doi stareți de la Lainici.

Despre Visarion se spune că a primit de la Dumnezeu darul povățuirii și al vindecărilor. În 1950, un om rămas mut a visat că trebuie să meargă la Lainici pentru a fi vindecat. Ajuns la stareț, acesta i-a citit rugăciuni și i-a făcut Sfântul Maslu. Într-o noapte, la Utrenie, omul a simțit cum Maica Domnului îi atinge buzele, iar graiul i s-a dezlegat. Cel vindecat a mulțumit lui Dumnezeu, Maicii Domnului și starețului Visarion pentru rugăciune.

Ultimele zile și încercări grele la Lainici

În acea perioadă, Mănăstirea Lainici a fost ocupată de soldații regimului comunist, tulburând viața monahală. Într-o zi, comandantul soldaților, aflat sub influența alcoolului, l-a bătut pe starețul Visarion și l-a alungat din chilie. Situația s-a agravat, iar starețul a fost din nou bătut, călcat în picioare și aruncat de pe cerdacul chiliei.

Căzut la pământ, și-a rupt piciorul și a rămas mult timp într-o baltă de sânge. Ofițerul i-a amenințat pe călugări să nu spună nimic despre cele întâmplate. După câteva zile, rănile s-au infectat, iar medicii au fost nevoiți să-i amputeze piciorul. Simțindu-și sfârșitul aproape, Visarion a cerut să primească schima cea mare. Pe 8 noiembrie 1951, la 67 de ani, s-a stins din viață și a fost înmormântat lângă Sfântul Irodion.

Troparul Sfântului, Glasul al 3-lea:

Minunată lucrare ai arătat în Mănăstirea Lainici, Sfinte Părinte Visarion, prin postire, priveghere și rugăciune, prin iubirea desăvârșită de Dumnezeu și de semeni, făcător de minuni arătându-te. Iar, pătimind de la cei rău-credincioși, cu slavă te-ai încununat în ceruri. Pentru aceasta, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Alte nume care întregesc povestea zilei

Calendarul ortodox amintește astăzi și alți sfinți, pomeniți împreună cu apostolii, mucenicii și cuviosul stareț Visarion. Numele lor completează tabloul liturgic al zilei de 10 noiembrie.

• Sfântul Cuvios Teostirict din Simvol
• Sfântul Cuvios Non
• Sfântul Sfințit Mucenic Mil episcopul
• Sfântul Cuvios Arsenie Capadocianul

10 noiembrie adună laolaltă vieți trăite în epoci diferite, de la începuturile creștinismului până în secolul XX. Fiecare sfânt pomenit a mărturisit credința în felul său, iar aceste exemple rămân un îndemn la statornicie, rugăciune și grijă față de cei din jur.