Alertă la Chișinău: Moldova pregătește starea de urgență energetică și hidrologică. Nistrul pierde milioane de metri cubi de apă

Republica Moldova intră într-o nouă etapă de alertă înaintea sezonului rece. Autoritățile de la Chișinău pregătesc instituirea stării de urgență în domeniile energetic și hidrologic, după ce Consiliul Național de Securitate a stabilit că Guvernul are nevoie de instrumente suplimentare pentru a interveni rapid în cazul deteriorării aprovizionării cu energie, combustibili sau apă. Decizia trebuie transpusă într-o propunere a Guvernului și aprobată de Parlament.

În paralel, cifrele privind Nistrul arată o situație hidrologică extrem de dificilă. Ministerul Mediului de la Chișinău anunță că, în primele 20 de zile ale lunii septembrie, debitul mediu care a intrat în lacul de acumulare Novodnestrovsk a fost de numai aproximativ 23 m³/s, în timp ce în aval au fost deversați aproximativ 60 m³/s.

Diferența se vede direct în rezerva de apă. Între 1 și 20 septembrie, în lac au intrat aproximativ 40,3 milioane de metri cubi, în timp ce volumul evacuat a ajuns la circa 103,7 milioane de metri cubi. Rezultatul: o pierdere netă de aproximativ 63,4 milioane de metri cubi de apă în doar 20 de zile.

Nivelul lacului era de 111,83 metri la începutul lunii și este estimat la aproximativ 111,15 metri, ceea ce înseamnă o scădere de aproape 68 de centimetri.

Problema nu este generată doar de situația meteorologică din Republica Moldova. Ministerul Mediului precizează că, deși au existat precipitații pe teritoriul moldovean, în bazinul superior al Nistrului, aflat pe teritoriul Ucrainei, acestea nu au fost suficiente pentru a crește semnificativ debitele care alimentează acumularea.

România, una dintre rutele de siguranță pentru energie

Criza hidrologică se suprapune peste vulnerabilitatea energetică a Republicii Moldova. Chișinăul se pregătește pentru sezonul rece prin consolidarea rezervelor și a mecanismelor alternative de aprovizionare, inclusiv prin interconexiunile energetice cu România.

Autoritățile moldovene urmăresc identificarea unor rute alternative de alimentare cu energie electrică și posibilitatea utilizării în regim de urgență a interconexiunilor cu România, într-un context regional în care securitatea aprovizionării rămâne o problemă sensibilă.

În ceea ce privește apa, situația este și mai complicată. Pe 14 septembrie, Ucraina propusese ca debitul deversat către Republica Moldova din acumularea Novodnestrovsk să fie redus la aproximativ 22 m³/s, nivel apropiat de debitul care intra în acel moment în lac. Chișinăul nu a acceptat reducerea, considerând că aceasta ar produce o scădere prea bruscă a debitului în aval.

Nu este, deocamdată, o criză pentru populație

Pregătirea stării de urgență nu înseamnă că Republica Moldova a rămas fără apă, electricitate sau combustibili și nici că au fost anunțate restricții generale pentru populație.

Scopul măsurii este tocmai crearea unui cadru care să permită autorităților să intervină rapid dacă situația se agravează.

Pentru Chișinău, însă, suprapunerea celor două riscuri este una serioasă: pe de o parte, aprovizionarea energetică într-o regiune afectată de războiul din Ucraina, iar pe de altă parte, reducerea continuă a rezervelor de apă din sistemul Nistrului.

Următorul pas este politic și juridic: Guvernul trebuie să formuleze propunerea privind starea de urgență, iar Parlamentul de la Chișinău va decide instituirea acesteia.

Până atunci, autoritățile monitorizează două cifre-cheie: câtă apă intră în acumularea Novodnestrovsk și câtă apă este evacuată în aval. Pentru moment, diferența rămâne puternic negativă. Marin AVRAM