Iașul, pe o bombă seismică! Ce cartiere ar putea fi lovite cel mai crunt de un cutremur devastator

Un cutremur cu magnitudinea de 4,8 pe scara Richter a zguduit România, fiind resimțit și la Iași! 65% dintre ieșeni locuiesc în zona seismică de risc ridicat! Centrul orașului, Podu Roș – Podu de Piatră, Nicolina, Tătărași și Copou apar pe lista neagră a specialiștilor. Raportul indică un interval statistic de revenire de numai 33,1 ani pentru cutremurele de magnitudine 7!

Iașul stă pe un butoi cu pulbere seismică, iar documentele oficiale scot la iveală o realitate care ar trebui să pună pe jar autoritățile și să dea fiori miilor de oameni care locuiesc în clădiri vulnerabile. Un cutremur major produs în zona Vrancea ar putea lovi puternic și capitala Moldovei, unde particularitățile solului și vulnerabilitatea unei părți a fondului construit ridică semne serioase de întrebare.

Aproximativ 65% din populația județului Iași ar locui în zona seismică „C”, considerată cea mai periculoasă din județ, potrivit raportului de specialitate citat în documentația privind managementul situațiilor de urgență. Iar pericolul nu se oprește la apropierea de Vrancea. Straturile de nisip predispuse la lichefiere, pânza freatică și condițiile geologice locale pot amplifica efectele mișcărilor seismice, transformând un cutremur puternic într-un scenariu cu urmări greu de anticipat.

„Riscul cel mai mare se prezintă în municipiul Iași, unde fenomenele de amplificare a undelor seismice sunt cauzate de straturile predispuse la lichefiere, existența pânzei freatice și zonele cu nisip aflat sub presiune”, avertizează specialiștii. Scenariul analizat în raport ia în calcul un cutremur intermediar cu magnitudinea maximă de 7,5, la aproximativ 220 de kilometri de zona epicentrală.

Cartierele din Iași care apar pe lista neagră a riscului seismic

Documentul oficial indică fără echivoc zonele considerate cele mai expuse efectelor unui cutremur: centrul municipiului Iași, Podu Roș – Podu de Piatră, Nicolina, Tătărași și Copou. Sunt zone în care locuiesc numeroși ieșeni, iar vulnerabilitatea clădirilor poate deveni un factor decisiv în cazul unui seism major.

Lista cuprinde centrul orașului, zona dintre Podu Roș și Podu de Piatră, cu străzile Dimitrie Cantemir și Nicolae Iorga, șoseaua Națională și Aleea Decebal, dar și perimetrul Nicolina – bulevardul Primăverii – Splai Bahlui – campusul Tudor Vladimirescu. În Tătărași, raportul semnalează zona dintre străzile Vasile Lupu și Ciurchi, în timp ce în Copou este indicat perimetrul străzii Mihail Costăchescu, bulevardului Carol și străzii Codrescu.

Nici restul județului nu scapă de avertisment! Zonele centrale din Pașcani, Târgu Frumos și Hârlău sunt, la rândul lor, menționate în document printre cele expuse efectelor unui cutremur puternic.

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă clădirile construite înainte de cutremurul devastator din 1977, după standarde antiseismice mai vechi. Vechimea nu înseamnă automat că un imobil este nesigur, însă numai expertizele tehnice pot stabili care construcții sunt vulnerabile și ce intervenții sunt necesare.

Cutremur de 7 grade la fiecare 33 de ani? Cifrele care ridică semne de întrebare

Raportul prezintă estimări statistice care atrag atenția: pentru cutremurele de magnitudine 5 este indicată o perioadă de revenire de 0,91 ani, pentru magnitudinea 6 – 5,4 ani, pentru magnitudinea 6,5 – 13,49 ani, iar pentru magnitudinea 7 – 33,1 ani. În cazul unui seism de magnitudine 7,5, intervalul estimat ajunge la 81,23 de ani.

Aceste cifre nu reprezintă însă o numărătoare inversă și nu înseamnă că un cutremur devastator va lovi Iașul la o dată precisă. Sunt estimări statistice, nu predicții ale producerii unui seism.

Este interesant de știut, totuși, câte dintre clădirile vulnerabile au fost expertizate și consolidate și câte așteaptă încă intervenții. Câte imobile ar putea rezista unui cutremur major și câte ar avea nevoie urgentă de lucrări pentru reducerea riscului..

Într-un oraș în care raportul indică zone expuse și condiții de teren ce pot amplifica mișcările seismice, prevenția nu mai poate fi tratată ca o problemă amânabilă. Autoritățile trebuie să prezinte date clare despre clădirile expertizate, consolidările realizate și lucrările care întârzie.

Iașul nu poate opri un cutremur, dar poate limita dezastrul. Iar atunci când pământul se va zgudui din nou, diferența dintre o tragedie și un oraș pregătit ar putea fi făcută de consolidările realizate astăzi, nu de promisiunile de mâine.

Daniel BACIU