Erupția din scarlatină: cum arată și cum o deosebești de rujeolă sau alergie?

Erupțiile cutanate reprezintă un simptom comun pentru foarte multe afecțiuni. În lipsa unor cunoștințe medicale solide, diferențierea între erupțiile de la scarlatină, de exemplu, și cele de la rujeolă sau alergii e imposibilă. Cu toate astea, o observare atentă a simptomelor și a tipului de erupție ne poate spune clar dacă ne confruntăm cu scarlatina și trebuie să ne îngrijorăm sau e o banală alergie.

Cum arată însă, tipic, erupția din scarlatină și când trebuie să mergem urgent la medic?

Erupțiile cutanate fac parte din tabloul tipic pentru un număr mare de boli comune. Ele sunt modificări vizibile de la nivelul pielii, ale aspectului, culorii, texturii, devenind roșii, inflamate, uscate, dureroase, în funcție de contextul clinic.

Le recunoaștem ușor pentru că vedem pete, bășici, scuame, umflături, zonele respective ne mănâncă, usturimea este mare, durerea locală e frecventă. Pot apărea într-o singură zonă sau pe întreg corpul și ar trebui să ne prezentăm la un consult chiar dacă ni se par banale și nu ne pun viața în pericol.

Erupția de la scarlatină este însă atipică, spre deosebire de toate aceste manifestări comune, și ar fi recomandat să căutăm urgent un departament sau o secție de boli infecțioase până nu se agravează.

Ce este scarlatina și cum arată o erupție în scarlatină?

Scarlatina este afecțiunea infecțioasă comună apărută din cauza bacteriei Streptococcus pyogenes (streptococul de grup A), bacterie responsabilă și de faringita streptococică. Bacteriile numite streptococ beta-hemolitic de grup A (GABHS) eliberează o toxină eritrogenă (exotoxină pirogenă) ajunsă în sistemul circulator, provocând erupția tipică, însoțită de roșeață.

Unii pacienți care au deja faringită streptococică pot dezvolta și scarlatină, cu erupție roșie intensă care acoperă cea mai mare parte a corpului, durere în gât și febră mare, dar și cei care au avut o infecție cutanată, impetigo.

Transmiterea scarlatinei e foarte ușoară: doar un simplu strănut sau o tuse fără nas și gură acoperite pot favoriza îmbolnăvirea persoanelor din apropiere. În 2-5 zile apar și primele simptome, deci perioada de incubație este redusă. Transmiterea scarlatinei de la animale: pisicile, câinii sau alte animale de companie nu pot purta sau transmite acest tip de streptococ și nu fac scarlatină.

Scarlatina afectează de obicei copiii cu vârste între 5 și 15 ani, existând cazuri rare la copiii sub 3 ani. Crește incidența scarlatinei după doi ani, cu un vârf chiar înainte de adolescență, între 5 și 15 ani.

Adulții pot trece prin boală, dar în cazuri rare, fiind expuși cei cu micuți de vârstă școlară, cei care sunt în contact permanent, direct cu copiii, în grădinițe, școli, licee.

La debutul simptomelor, afecțiunea seamănă cu o angină streptococică, erupția apărând ulterior. Simptomele tipice de scarlatină sunt: febră peste 38 de grade Celsius, durere puternică în gât, amigdale roșii, inflamate, cu depozite, ganglioni limfatici inflamați, sensibili, dureri mari de cap, greață și vărsături, dureri abdominale, frisoane.

Limba „de căpșună” sau limba cu depozit alb și inflamație vizibilă, roșie cu proeminențe, este caracteristică scarlatinei, la fel și obrajii cu aspect îmbujorat, cu zonă palidă în jurul gurii (masca Filatov). Pliurile pielii de la axilă, cot și zona inghinală sunt mai roșii decât în restul zonelor cu erupție.

În cazurile ușoare de boală, erupția discretă poate fi singurul simptom vizibil. Ordinea clasică a simptomelor variază: erupția roșie apare de obicei la 12-48 de ore de la debutul febrei.

Caracteristicile erupției din scarlatină sunt esențiale pentru diagnosticul diferențial:

· Textura - cu proeminențe mici, aspre, seamănă la atingere cu hârtia abrazivă;

· Culoarea - erupția seamănă cu o arsură solară, la apăsare pe pielea înroșită devine palidă. Pe pielea mai închisă la culoare, erupția este roșie sau roz ori poate arăta diferit față de pielea din jur, dar textura aspră rămâne palpabilă;

· Localizare și mod de răspândire - erupția apare la 12-48 de ore de la debutul febrei, începe să se vadă sub urechi, pe gât, axile, zona inghinală, după care se răspândește pe tot corpul în 24 de ore, inclusiv pe piept, mâini, picioare. Palmele și tălpile picioarelor rămân, de regulă, neafectate. Obrajii pot să aibă un aspect ușor înroșit. În pliurile pielii, axile, coate, fragilele vase capilare se pot leza și apar linii mai închise la culoare, linii Pastia, cu persistență până la 48 de ore după ce a dispărut erupția generalizată;

· Pruritul - poate să fie sau să nu fie observat, sursele medicale neajungând la un consens în această privință, deoarece depinde de răspunsul organismului. Dacă există prurit, erupția devine fină, roz-roșie, aspră la atingere; dacă nu există prurit, nu este nevoie nici de tratamente topice. Mâncărimea e ușoară, fiind mai puțin intensă decât în alergii sau la varicelă;

· Dispariția erupției - estompare în 7 zile;

· Prezența descuamărilor - în timp ce erupția dispare, pielea se poate descuama în jurul vârfurilor degetelor și zonei inghinală, proces ce poate dura până la câteva săptămâni. La o săptămână de la trecerea erupției începe și descuamarea feței, uneori a trunchiului, mâinilor, degetelor și picioarelor.

Diferențele dintre erupția din scarlatină și erupția din rujeolă (pojar) sau alergii

Este foarte ușor să confunzi scarlatina cu rujeola sau alergiile la început, în fazele de debut ale erupțiilor, mai ales dacă nu ai cunoștințe medicale solide și nu te documentezi. Doar medicul specialist poate ști clar dacă e scarlatină sau altă boală, de aceea consultul și prezentarea la medic, la camera de gardă, devin obligatorii, chiar dacă simptomele par ușoare sau neimportante.

Dacă discutăm despre rujeolă, debutul simptomelor este caracterizat de febră, coriză, nas care curge, conjunctivită, tuse timp de câteva zile bune înainte de erupție. Apar petele Koplik (pete albe pe mucoasa bucală), iar debutul erupției este la 3-4 zile după febră, apărând pe față și în spatele urechilor.

Prima dată erupția este vizibilă pe linia părului și frunte, ca o decolorare marmorată, dar se răspândește descendent: în 24 de ore ajunge rapid la picioare și dispare tot de sus în jos. Aspectul erupției în rujeolă e maculopapular, cu leziuni de câțiva milimetri care se pot uni.

La alergii, diferența o vor face elementele ce țin de caracteristicile acesteia:

· Aspect - urticaria, erupția din alergii, se prezintă ca niște umflături netede, eritematoase sau care albesc la presiune, pruriginoase, care variază mult ca mărime și formă și dispar în mai puțin de 24 de ore, lăsând pielea neafectată;

· Mâncărime - este intensă și constantă;

· Elemente eruptive - apar proeminențe roșii, de culoarea pielii uneori, ridicate, cu prurit, care pot arde sau înțepa;

· Context - alergia apare după expunerea la un alergen, în doar câteva minute, fără febră sau dureri în gât;

· Evoluție - leziunile apar și dispar în ore diferite pe zone diferite ale corpului, fără un progres clar ca la scarlatină, fără continuitate.

Atenție la erupțiile de la medicamente (reacții adverse), pentru că seamănă morfologic cu scarlatina, având leziuni ce apar la 5-14 zile după administrarea medicamentelor, plus prurit și febră ușoară, fără afectarea mucoaselor.

Diagnosticarea scarlatinei și a erupției din scarlatină

Medicul specializat în boli infecțioase, împreună cu un alergolog sau pediatru, va diagnostica scarlatina și va diferenția între erupția de la scarlatină și cea de la rujeolă sau alergii. Pentru confirmare bacteriologică se recomandă testul rapid pentru streptococ (RADT) și cultura din exsudat faringian. Dacă testul rapid este negativ la un copil sau adolescent cu simptome sugestive, se indică efectuarea culturii faringiene.

Dacă apar complicații tardive, se folosesc și analize de sânge - titrurile de antistreptolizină O (ASO) și anti-DNază B (ADB) - ca să se confirme o infecție streptococică recentă.

Evaluarea medicală de urgență este necesară dacă erupția apare brusc, este însoțită de febră foarte mare, ganglioni vizibil inflamați și dureri în gât. Îmbolnăvirea la câteva săptămâni de la vindecare este semn de complicații, cum ar fi febra reumatică acută sau glomerulonefrita post-streptococică.

Se merge la urgență dacă respirația este prea rapidă, apare gâfâitul la vorbit, mâncat sau băut lichide, ori dacă pacientul prezintă efort respirator crescut, cu tiraj sau respirație zgomotoasă. Infecțiile agravate la nivelul gâtului cauzate de bacteria care provoacă scarlatina, infecțiile toracice cu evoluție rapidă și septicemia sunt semnale de alarmă în caz de scarlatină netratată la timp.

În lipsa unui tratament corect și la timp, scarlatina are o rată de mortalitate de 15-20% (valoare istorică, dinainte de utilizarea antibioticelor).

În tratarea scarlatinei se utilizează mai întâi antibioticele: penicilina e cea mai eficientă pentru scarlatină, administrată cât mai curând de la debut. Dacă pacientul are alergie la penicilina, se va administra alt medicament antibiotic.

În 24-48 de ore de la inițierea tratamentului antibiotic starea generală începe să se amelioreze, iar erupția dispare treptat în circa o săptămână. Izolarea este esențială pentru a nu transmite boala mai departe, cel puțin 24 de ore de la începerea tratamentului cu antibiotice.

Antihistaminicele și medicamentele antiinflamatoare pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei scarlatinei.

La MedLife, în clinici, hyperclinici și spitalele private din rețeaua națională, medicii de familie, medicii pediatri și cei specializați în boli infecțioase vor evalua și trata pacientul cu scarlatină și erupție de la scarlatină. La nevoie, se vor face și teste de laborator sau investigații complexe pentru un diagnostic diferențial rapid și corect.

În urma diagnosticării scarlatinei și a erupției de la scarlatină, se vor realiza planuri personalizate de tratament și se vor oferi sfaturi pentru ameliorarea mai rapidă a afecțiunii și a simptomelor asociate. 

Fiecare simptom este evaluat medical și tratat cu maximă seriozitate în cadrul MedLife. Echipele multidisciplinare și abordarea medicală profesionistă vor garanta tratamente perfect adaptate tipului de afecțiune descoperită.

Cu programări rapide, prin telefon, online sau din aplicație, timpi de așteptare mai mici decât în sistemul public și acces la echipamente și tehnologii de ultimă generație pentru diagnosticare, pacientul cu scarlatină va avea parte de cea mai bună îngrijire odată ce ajunge la MedLife.