O decizie a Comisiei Europene i-ar putea obliga pe români să-și refacă coșurile de fum de pe case!

* noua directivă europeană vizând încălzirea cu combustibil solid stabilește o creștere a eficienței energetice minime la 82%, ceea ce ar duce la temperaturi mai scăzute ale gazelor de ardere, favorizând condensarea, deci și înfundarea hornurilor * „Dacă s-ar introduce sisteme de condensare pentru a preveni acest risc, prețul unui cazan s-ar putea dubla și ar trebui refăcute toate coșurile de fum ale imobilelor care utilizează lemnul pentru încălzire”, spun specialiștii

Proiectul privind revizuirea regulamentelor de proiectare ecologică pentru cazanele cu combustibil solid și pentru încălzitoarele locale cu combustibil solid, dezbătut săptămâna trecută la Bruxelles, aduce schimbări majore, în special în privința eficienței energetice, a reducerii emisiilor poluante, a îmbunătățirii durabilității produselor și a protecției consumatorilor.

Proiectul în cauză stabilește că echipamentele folosite trebuie să aibă o eficiență de minimum 82% pentru cazane și 60% pentru sobe. În opinia președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, această schimbare înseamnă că producătorii vor trebui să îmbunătățească tehnologia de ardere, ceea ce ar duce la creștere semnificativă a prețurilor echipamentelor (cazane și sobe pe lemne). În prezent, cazanele pe combustibil solid trebuie să aibă o eficiență de cel puțin 77%, iar sobele pot funcționa cu randamente de 50%.

Dintre toate statele Uniunii Europene, decizia va afecta cel mai mult țara noastră, care are cei mai mulți consumatori care se încălzesc cu combustibil solid (în principal, lemn).

În România există circa 8,5 milioane locuințe, din care aproximativ 7,5 milioane sunt locuite, majoritatea (47%) fiind încălzite cu lemne (preponderent în mediul rural).

Vor fi introduse, obligatoriu, sisteme automate pentru controlul arderii, mai precis instalarea unor senzori, servomotoare și sisteme electronice complexe chiar și în sobele pe lemne existente.

Dumitru Chisăliță spune că noile cerințe ar putea face ca prețurile cazanelor și ale încălzitoarelor să crească semnificativ, ceea ce ar putea încetini înlocuirea echipamentelor vechi și ineficiente. Astfel, românii ar putea fi forțați să folosească în continuare sisteme poluante, deoarece nu și-ar permite unele mai moderne, fiind penalizați prin impozite și taxe, dar mai ales condamnați să achite de costuri mari pentru cantitatea mai mare de lemn necesar a fi folosit pentru încălzire.

Documentul stabilește, totodată, o creștere a eficienței energetice minime la 82%, care ar duce la temperaturi mai scăzute ale gazelor de ardere, ceea ce ar favoriza condensarea și ar putea provoca prăbușirea unor bucăți ale hornului, înfundarea acestuia și incendii datorită coșurilor de fum. „Dacă s-ar introduce sisteme de condensare pentru a preveni acest risc, prețul unui cazan s-ar putea dubla. În același timp, ar trebui refăcute toate coșurile de fum al tururor imobilelor care folosesc ca și încălzire lemne de foc”, spune specialistul.

Proiectul de revizuire mai prevede că particulele fine emise prin ardere vor trebui reduse la un maximum de 3 mg/metri cubi, iar oxizii de azot nu vor putea depăși 200 mg/metri cubi. În prezent, normele actuale sunt mai permisive, iar pentru oxizii de azot (NOx) nu există limite. „Acest lucru va forța producătorii să implementeze sisteme mai avansate de filtrare a emisiilor, complexe și scumpe, cum ar fi filtre electrostatice și catalizatoare. Aceste tehnologii ar crește atât costurile inițiale, cât și cheltuielile de întreținere ale echipamentelor care folosesc lemn sau cărbune pentru încălzire”, afirmă președintele AEI.

O altă prevedere se referă la sistemele automate de control al arderii. „Aceasta ar presupune instalarea unor senzori, servomotoare și sisteme electronice complexe chiar și în sobele pe lemne existente, ceea ce ar duce la costuri ridicate și la necesitatea de a le conecta la rețeaua electrică, în condițiile în care în România sunt 5.700 de imobile care nu au energie electrică”, a explicat Dumitru Chisăliță. Raluca STROE