România, printre liderii UE la contrabandă cu produse contrafăcute. Siret, nod important pe ruta mărfurilor false

România se confruntă cu o explozie a produselor contrafăcute, devenind una dintre principalele porți de intrare în Uniunea Europeană pentru mărfuri frauduloase. Siret, Constanța și Bechet sunt doar câteva dintre punctele critice unde polițiștii de frontieră și autoritățile vamale au descoperit în 2024 transporturi masive de haine, cosmetice, parfumuri, încălțăminte, jucării și produse alimentare falsificate.

Potrivit unui raport recent al EUIPO, vinurile și băuturile spirtoase sunt cele mai afectate categorii din UE, cu pierderi anuale de 2,289 miliarde euro și 5.700 de locuri de muncă desființate. Numai în România, paguba ajunge la 29 de milioane de euro și peste 220 de locuri de muncă pierdute anual în acest sector.

Campania „Ce avem pe masă?”, lansată de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, atrage atenția asupra riscurilor reale pentru sănătatea publică. În cadrul operațiunii europene OPSON, coordonată de Europol și Interpol, autoritățile au confiscat în 2024 alimente și băuturi contrafăcute în valoare de peste 91 de milioane de euro. Printre substanțele toxice descoperite s-au numărat metanol, mercur, fipronil și pesticide periculoase, regăsite în produse aparent inofensive.

În România, frontiera cu Bulgaria, punctele de trecere de la Siret și Constanța devin tot mai frecvent menționate în cazurile de contrabandă. Doar în ultimele luni ale anului trecut, autoritățile au descoperit sute de mii de produse contrafăcute ascunse în camioane, însoțite de documente false sau fără niciun act de proveniență. Într-un caz din Siret, trei șoferi ucraineni transportau 200.450 de articole vestimentare contrafăcute, cu o valoare estimată de peste 10 milioane de lei.

Cazurile documentate de Poliția de Frontieră arată că majoritatea mărfurilor vin din China și Turcia, fie pe cale maritimă, fie prin transport rutier. Rutele sunt clar definite: containere maritime ajung în portul Constanța, iar tirurile încărcate în bazarurile turcești intră prin sudul țării. Produsele sunt disimulate printre bunuri legale sau ascunse în compartimente speciale, iar beneficiarii sunt firme românești sau cetățeni străini, în special chinezi și turci, cu legături în comerțul regional.

Printre cele mai confiscate produse se numără: 218.000 articole de îmbrăcăminte, 84.000 de perechi de încălțăminte, 120.000 de jucării, 312.000 de produse cosmetice, 33.000 articole de marochinărie, peste 23.000 de ochelari de soare și 9.800 de accesorii pentru telefoane mobile. Valoarea totală a acestora depășește 219 de milioane de lei – sumă estimată dacă ar fi fost vândute ca produse originale.

Dan DIMA