GALERIE FOTO VIDEO Ce simbolizează cunoscutul dans al caprei în Moldova / Semnificația măștilor populare în acest joc ritualic

Dansul Caprei sau jocul Caprei este extrem de cunoscut în special în Moldova și Bucovina. Este un obicei tradițional românesc de iarnă, practicat de Crăciun și Anul Nou, care simbolizează fertilitatea, purificarea și moartea, respectiv reînvierea naturii.

Vezi galeria foto
10 poze

Românii s-au obișnuit ca în preajma Sărbătorilor de Iarnă, un flăcău mascat (îmbrăcat cu un cojoc pe dos și o mască de capră) să le bată la ușa casei și, însoțit de un alai de tineri, să danseze acompaniat de tobe și clopoței, să recite versuri și să le facă urări de belșug.

  Originea dansului caprei nu se cunoaște, dar obiceiul este unul străvechi, dovadă că este menționat încă din secolele XVII-XVIII în cartea „Descrierea Moldovei” a domnitorului Dimitrie Cantemir.

Masca caprei este confecționată de cele mai multe ori din lemn și este acoperită cu blană sau materiale colorate, iar dansatorul face mișcări săltate, bătând din picioare și făcând un zgomot specific prin lovirea părților superioare ale măștii.

Teatru popular improvizat

 -

  G4Media a vorbit despre tradiția Jocului Caprei în Moldova cu Paul Buţa, un cunoscut meşter popular din Galaţi, creator a peste 2.000 de măşti tradiţionale româneşti, fiecare cu o simbolistică aparte.

„Dansul Caprei este, de fapt, un teatru popular improvizat foarte important în Moldova cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Capra era vândută, cumpărată și primește chiar simbolic o lovitură în cap ca să moară. De fapt, simbolizează moartea anului vechi. În perioada comunistă nu se mai permitea să se descânte capra de către o babă, conform tradiției. Nu era în ton cu materialismul dialectic și istoric, cum spuneau comuniștii. Și atunci au păstrat tradiția, dar au schimbat-o. Au înlocuit baba cu un felțier, adică cu un asistent medical sau doctorul satului, și el injecta capra cu o seringă făcută din cucută, de vreun metru, spre hazul celor care asistau. Așa era în perioada comunistă”, explică Paul Buța.

  În Moldova, Jocul Caprei înseamnă o adevărată punere în scenă, cu personaje viu colorate, fiecare cu un rol foarte bine stabilit.

Capra este personajul central, iar în jurul ei se desfășoară un întreg spectacol. Meșterul popular Paul Buța spune că mai întâi capra este dusă de un cioban în curtea gospodarului care acceptă să primească alaiul.

Gospodarul negociază cumpărarea caprei. Când nu se înțeleg la preț, ciobanul, care poartă o mască specifică, se înfurie și lovește capra în cap cu o bâtă, numai să nu o dea pe un preț de nimic.

  „E un întreg spectacol. Se bocește capra, pentru că acum nu mai poate da nici lapte și proprietarul nici nu mai poate scoate bani pe ea. Iese un tămbălău în toată regula, cu vaiete, bocete, sunete de clopoței și câte și mai câte. Și vine și o babă care era vrăjitoarea, descântătoarea satului, și o descânta să-i sară dinții din gură, așa cum spune un vechi un text satiric”, povestește Paul Buța.

Alaiul care însoțește capra

Flăcăul care joacă capra este însoțit de un întreg alai, din care fac parte căldărari și tot felul de meseriași. Alături de ei joacă „urâții”, un grup de tineri care poartă măști hidoase, menite să alunge duhurile rele din casele oamenilor.

 Jocul caprei este văzut și ca un dans al fertilității, iar flăcăii sunt invitați să îl joace în special în casele unde nu s-au născut încă copii.

„În legenda populară există această credință că dansul caprei transmite și darul procreării celor care îl primesc”, spune meșterul popular Paul Buța.

Din alaiul caprei mai fac parte și harapii, o ceată de peste 20 de tineri mascați, care pun în scenă un joc ce variază în funcție de nevoile fiecărui gospodar: fertilitate, purificare, belșug.

 Măștile populare și simbolistica lor 

În zona rurală din Moldova unde se joacă capra crearea unei măști populare nu este ceva întâmplător.

„După cum lesne se poate observa, multe măști populare au nasul făcut mare. Nu este întâmplător. Nasul mare este un simbol falic, al bărbăției, cu care flăcăii din alai se fălesc, dar care aduce și fertilitate acolo unde se joacă capra”, explică Paul Buța.

Măștile populare sunt confecționate din blănuri, lemn și diverse materiale și reprezintă personaje mitologice, animale (capra, ursul) sau tipologii umane (baba, moșul).

 Capra simbolizează fertilitatea, vitalitatea și belșugul, dansul ei fiind menit să aducă noroc în noul an.

Măștile populare care reprezintă moși și babe întruchipează strămoșii, înțelepciunea, dar și latura grotească sau comică a vieții.

Nu puteau lipsi ca simbolistică dracii, iar măștile populare care îi reprezintă simbolizează forțele malefice, haosul și spiritele necurate, care vor fi alungate de cetele de mascați.

Și perioada de jucat capra este aleasă cu grijă, fiind vorba de intervalul de la Crăciun până la sfântul Ion, când dansul este menit să alunge spiritele rele de peste an și ghinionul gospodarilor și să le aducă belșug în casă.

 „Dacă analizăm plugușorul, descoperim că este, de fapt, un text agrar, despre fertilitate. Iarna-i grea omătu-i mare, semne bune anul are, semne bune de belșug, pentru brazda de sub plug. O parte din dansul caprei simbolizează și acest lucru: fertilitatea atât la oameni, dar și cea a pământului”, încheie povestea meșterul popular Paul Buța.