Criza apei potabile, tot mai aproape! Pânza freatică scade alarmant în Moldova 

Apele subterane ale României sunt sub presiune, iar datele oficiale arată o situație îngrijorătoare în numeroase regiuni. În august 2026, nivelurile pânzei freatice au scăzut în cea mai mare parte a țării, iar în majoritatea forajelor monitorizate valorile au fost sub mediile multianuale. Nici Moldova nu face excepție: în zona Țupilați – Culoarul Moldovei, diferența a ajuns la 150 de centimetri sub media obișnuită.

Potrivit Buletinului hidrogeologic nr. 652, elaborat de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, fenomenul este extins la nivel național. În Podișul Moldovei, Subcarpații Orientali și cei de Curbură, aproximativ 78% dintre forajele analizate au indicat niveluri sub media multianuală. Situația este și mai accentuată în alte zone ale țării: în Câmpia de Vest, Dealurile Crișanei și Banatului, proporția ajunge la aproximativ 98%, cu diferențe de până la 3,9 metri în zona Livada de Bihor – Câmpia Miersig.

În Câmpia Română, Piemontul și Subcarpații Getici, circa 76% dintre foraje au înregistrat niveluri sub media multianuală, iar în zona Brastavățu – Câmpia Caracalului diferența a ajuns la 3,5 metri. În Dobrogea, aproximativ 71% dintre foraje au indicat valori sub medie, cu un deficit de până la 4,6 metri în zona Cuza Vodă – Podișul Cernavodă.

Veștile nu sunt încurajatoare nici pentru evoluția ulterioară. Prognoza pentru septembrie 2026 indica menținerea tendinței de scădere în aproximativ 53% dintre forajele din Podișul Moldovei, Subcarpații Orientali și de Curbură și în circa 70% dintre cele din Depresiunea Transilvaniei și depresiunile Carpaților Orientali.

Autoritățile precizează că buletinul nu clasifică teritoriul național în „zone cu risc major”. Totuși, nivelurile apropiate de minimele istorice sau aflate sub acestea, precum și tendințele persistente de scădere impun monitorizare atentă.

Seceta afectează milioane de hectare

Problema nu se limitează la apele subterane. Datele citate de Ministerul Mediului arată că aproximativ 7 milioane de hectare de teren agricol din România sunt afectate de secetă în perioade lungi și în ani consecutivi, reprezentând circa 48% din suprafața agricolă. Eroziunea, compactarea solului și pierderea humusului sunt alte procese care afectează terenurile.

În acest context, gestionarea resurselor de apă devine esențială pentru populație, agricultură și economie. Captarea apei subterane este reglementată prin autorizații, iar volumele utilizate trebuie monitorizate. Datele privind consumul trebuie corelate cu evoluția nivelurilor din foraje pentru a preveni supraexploatarea.

Cu toate acestea, Strategia națională privind prevenirea și combaterea deșertificării și degradării terenurilor până în 2030 nu era încă adoptată definitiv, potrivit documentului Ministerului Mediului, aflându-se în proces de legiferare.

Scăderea pânzei freatice nu înseamnă automat că România se confruntă cu o criză generalizată a apei potabile. Este însă un semnal de avertizare care nu poate fi ignorat: fără monitorizare, utilizare responsabilă și măsuri eficiente de adaptare la secetă, presiunea asupra resurselor de apă și asupra agriculturii poate deveni tot mai greu de gestionat. Raluca STROE