Economia Iașului se clatină. Exporturile nu mai țin pasul cu restul țării

* cea mai săracă regiune a României plătește din nou prețul infrastructurii lipsă * Regiunea Nord-Est pierde din competitivitate: ponderea exporturilor coboară la 4,07% * 5 miliarde importuri, doar 3,8 miliarde exporturi: ecartul care trage regiunea în jos * Bacău, Iași și Suceava generează cele mai mari deficite comerciale din Nord-Esta * Vaslui și Botoșani au reușit performanța de a avea un sold pozitiv * autostrăzile A7 și A8 pot rescrie viitorul economic al regiunii Nord-Est

Exporturile și importurile unei regiuni reprezintă, pentru economiști, un adevărat „electrocardiogramă” a sănătății economice: arată gradul de competitivitate, dinamismul sectoarelor industriale și capacitatea mediului de afaceri de a se integra în lanțurile comerciale naționale și internaționale. În cazul Regiunii Nord-Est, fotografia confirmă – încă o dată – un paradox bine cunoscut: un teritoriu cu potențial economic uriaș, dar cu rezultate modeste în ceea ce privește exporturile și cu dezechilibre comerciale tot mai accentuate.

Deși volumul exporturilor s-a menținut în jurul valorii de 3,8 miliarde de euro în perioada 2022–2024, Regiunea Nord-Est continuă să fie una dintre cele mai slab orientate spre piețele externe. Ponderea sa în totalul exporturilor României a scăzut vizibil – de la 4,6% la 4,07% – un semn clar că alte regiuni avansează într-un ritm mult mai rapid.

Cauzele acestei stagnări sunt structurale și persistente: o economie dominată de agricultură și servicii cu valoare adăugată redusă, o industrie prelucrătoare tot mai puțin competitivă, o dependență semnificativă de piața internă și de subcontractări făcute de companii din alte zone ale țării, absența unei infrastructuri logistice moderne: autostrăzi, terminale intermodale, legături feroviare eficiente.

Chiar și așa, există un nucleu solid de companii exportatoare, active în domenii tradiționale: textile, echipamente electrice, prelucrarea lemnului și industria alimentară.

Două județe domină însă autoritar peisajul: Bacău și Iași, care cumulează împreună aproape 56% din totalul exporturilor regionale. La polul opus se află Vaslui și Botoșani, județe cu economii modeste și cu o participare redusă la piața externă.

Importurile din Nord-Est au avut o evoluție oscilantă în ultimii ani. Pandemia a adus o scădere de peste 5%, dar redresarea economică din 2021–2022 a generat creșteri puternice, de 23% și respectiv 21%, până la un maxim istoric de 5,03 miliarde de euro.

Cererea mare de materii prime și echipamente industriale, combinată cu revenirea consumului, a alimentat această creștere. Totuși, la fel ca în cazul exporturilor, și aici ponderea regiunii în totalul național a scăzut, un indiciu al pierderii de competitivitate față de regiunile vestice ale României.

Anul 2023 a adus o corecție de -6,1%, iar 2024 o ușoară revenire de +2,5%, stabilizând importurile la aproximativ 4,84 miliarde euro.

Discrepanța dintre exporturi și importuri evidențiază cel mai bine problemele structurale ale regiunii. În 2024, Nord-Estul înregistra deficite comerciale considerabile în aproape toate județele, cu două excepții notabile: Vaslui și Botoșani, care au reușit performanța de a avea un sold pozitiv.

Bacău are cel mai mare deficit commercial, de minus 454,5 milioane euro. Cauză: industrie puternică, dar dependentă masiv de importuri de materii prime și echipamente. Deși rămâne cel mai important centru exportator al regiunii, balanța sa comercială rămâne constant negativă.

Suceava, tehnic industrializată, a rămas net importatoare. Are un deficit de minus 345,3 milioane euro. Cauzat de industrii bazate pe lemn, materiale de construcții și alimente – sectoare dependente de semifabricate și cu exporturi slab diversificate.

Și Iașul are un deficit în creștere – ajuns la minus 282,4 milioane euro, în ciuda diversificării economice. Economia ieșeană este mai dinamică și mai diversificată decât a restului regiunii, însă cererea internă ridicată pentru bunuri de investiții și componente importate menține balanța pe minus.

Județul Neamț a ajuns aproape de echilibru, cu un deficit de doar minus 48 milioane euro. Industria metalurgică și cea a construcțiilor mențin un nivel rezonabil al exporturilor, compensând parțial importurile.

Vaslui a devenit surpriza plăcută a regiunii. Are un excedent de 52 milioane euro, generat de exporturi agricole, alimentare și petroliere, combinate cu importuri reduse. Este unul dintre puținele județe „autosuficiente” comercial.

Botoșani – mic plus, impact redus. Excedent de 5 milioane euro. Exporturile textile și agroalimentare reușesc să acopere nivelul redus al importurilor.

Economiștii susțin că modernizarea infrastructurii rutiere și logistice poate schimba radical perspectiva regiunii. Proiectele majore – A8, A7, punctele de frontieră modernizate, terminalele multimodale – pot transforma Nord-Estul într-un coridor de tranzit cu rol strategic în comerțul dintre Europa și zona estică.

Dacă aceste proiecte avansează, regiunea ar putea atrage industrii exportatoare noi și investiții private importante, reducând diferențele față de regiunile vestice ale țării.

Regiunea Nord-Est rămâne una cu potențial imens, dar insuficient valorificat. Exporturile stagnante, importurile ridicate și dezechilibrele comerciale persistente arată că economia locală are nevoie de investiții serioase în infrastructură, competitivitate industrială și inovare.

Până atunci, însă, Nord-Estul rămâne mai degrabă o piață de consum decât un pol de producție orientat spre export – o realitate care ar putea fi schimbată doar prin decizii strategice la nivel regional și național.

Daniel BACIU