Ieșenii renunță la asigurarea locuințelor

* scădere îngrijorătoare a polițelor PAD la Iași, în ciuda recordurilor naționale de daune plătite * la finalul lunii trecute, în județul Iași erau active 80.083 de polițe PAD, ceea ce înseamnă un grad de cuprindere de doar 21,19% * practic, doar una din cinci locuințe din județ este protejată în fața unor dezastre naturale majore precum cutremurele, inundațiile sau alunecările de teren * despăgubirile primite de ieșeni, în acest an, sunt nesemnificative - doar 19.028 lei

Iașul este unul dintre puținele județe din România în care numărul polițelor de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD) a scăzut în acest an. O scădere aparent minoră, de doar 661 de contracte, dar cu semnificații îngrijorătoare dacă ținem cont de realitatea climatică și de faptul că, în 2024, județul înregistrase o creștere spectaculoasă – peste 10.600 de polițe noi.

Conform statisticilor oficiale, la finalul lunii august 2025, în județul Iași erau active 80.083 de polițe PAD, ceea ce înseamnă un grad de cuprindere de doar 21,19%. Practic, doar una din cinci locuințe din județ este protejată în fața unor dezastre naturale majore precum cutremurul, inundația sau alunecarea de teren.

Distribuția este inegală: în mediul urban, numărul contractelor a scăzut cu 720 față de anul precedent, ajungând la 51.418 polițe, în timp ce în mediul rural s-a înregistrat o mică creștere, până la 28.665 de polițe.

În acest moment, Iașul ocupă locul 8 pe țară, după București (peste 560.000 de polițe active), Ilfov, Timiș, Cluj, Prahova, Brașov și Constanța.

Ieșenii solicită despăgubiri foarte puține

Paradoxal, în ciuda riscurilor reale, despăgubirile cerute de ieșeni sunt nesemnificative. În 2025, s-au solicitat daune totale de doar 19.028 lei, iar din 2010 până azi, suma despăgubirilor cerute de locuitorii județului abia depășește 443.000 lei.

Această valoare este minusculă raportat la cele câteva sute de mii de locuințe existente în județ și sugerează fie o frecvență mai redusă a fenomenelor, fie – mult mai probabil – lipsa unei acoperiri adecvate prin polițe.

Deși România înregistrează daune record provocate de furtuni, cu despăgubiri de zeci de milioane plătite anual, ieșenii par să ignore pericolul, renunțând la polițe și expunându-se unor pierderi financiare imense.

Într-un județ expus la inundații, cu zone urbane dens populate și un fond locativ parțial îmbătrânit, lipsa de interes pentru asigurarea locuințelor ar putea transforma următorul fenomen climatic extrem nu doar într-o dramă umană, ci și într-o catastrofă financiară pentru mii de familii.

Situația din Iași contrastează puternic cu tabloul național. România traversează o perioadă în care fenomenele meteo extreme sunt tot mai frecvente și mai costisitoare.

Doar în august 2025, o furtună violentă în Covasna a produs pagube de milioane de lei. Groupama, liderul pieței de asigurări, a achitat 2,5 milioane lei pentru 199 de dosare de daună, deschise în baza asigurărilor facultative de locuință.

La nivel de piață, companiile membre UNSAR au plătit în perioada 2019–2024 despăgubiri de circa 128 milioane lei pentru pagube produse de furtuni locuințelor asigurate. În 2019, valoarea totală a acestor despăgubiri abia depășea 10 milioane lei; în 2024, a urcat spectaculos, până la 56 milioane lei, de aproape șase ori mai mult.

În primele șase luni din 2025, au fost deja avizate peste 5.250 de dosare de daună pentru furtuni și inundații. Cea mai mare despăgubire individuală plătită în ultimii ani pentru daune provocate de furtună a ajuns la 400.000 lei.

PAD vs. asigurări facultative – protecția reală costă 10–20 euro pe lună

Polița obligatorie PAD costă 130 lei pe an, dar are o acoperire limitată și o despăgubire maximă de 20.000 euro, insuficientă pentru locuințele din marile orașe sau pentru bunurile din interior.

De aceea, specialiștii recomandă completarea cu o poliță facultativă, care acoperă valoarea integrală a imobilului și riscuri frecvente precum furtuna, grindina, incendiul sau avariile de conductă. Costul: aproximativ 0,1–0,2% din valoarea locuinței.

Pentru un apartament de 100.000 euro, o astfel de poliță înseamnă 100–150 euro pe an, adică 10–12 euro pe lună – echivalentul a câtorva cafele.

Daniel BACIU