În doar zece zile, 254 de copii au fost diagnosticați cu gripă la Spitalul „Sf.Maria”!

Secţiile Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva” din Iaşi resimt din plin valul de îmbolnăviri adus de sezonul rece. De la debutul sezonului de gripă şi până în prezent, nu mai puţin de 223 de pacienţi diagnosticaţi cu gripă de tip A sau B au avut nevoie de internare.

În acest moment, la Infecțioase, 43 de bolnavi se află sub supraveghere medicală, mai bine de jumătate fiind femei, un semnal de alarmă pentru medicii ieşeni.

Situaţia este critică şi la Spitalul de Copii „Sfânta Maria”, unde, din 19 decembrie, au fost diagnosticate 254 cazuri gripă, din care 84 au fost internaţi. Unul dintre copii, bolnav de leucemie, a ajuns din nou la Spitalul de Pediatrie după ce a făcut gripă.

Zilnic, la această unitate medicală sunt diagnosticaţi şi internaţi 10-12 pacienți noi care au gripă.

În plin sezon rece, cifrele din spital reflectă o realitate medicală apăsătoare: virozele şi gripa nu sunt simple „răceli”, ci afecţiuni care pot pune o presiune majoră pe sistemul sanitar şi, în cazurile vulnerabile, pot deveni o luptă serioasă pentru sănătate.

Odată cu scăderea temperaturilor, virozele respiratorii revin constant în prim-plan, afectând toate categoriile de vârstă. „Virozele respiratorii reprezintă cele mai frecvente afecţiuni întâlnite atât la copii cât şi la adulţi o dată cu venirea sezonului rece”, avertizează dr. Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase.

Infecţiile vizează în special căile respiratorii superioare - sinusurile şi mucoasa faringiană - însă, în unele cazuri, pot coborî către tractul respirator inferior, unde riscurile cresc.

Deşi nimeni nu este complet ferit, cele mai vulnerabile persoane sunt cele care frecventează colectivităţile, acolo unde virusurile se transmit rapid, prin aer, odată cu inhalarea picăturilor Flugge. Iar pentru anumite categorii, boala poate căpăta forme severe. „În majoritatea cazurilor, virozele respiratorii au evoluţie autolimitată, însă femeile însărcinate, sugarii şi persoanele în vârstă asociază riscul cel mai crescut să dezvolte forme grave ale bolii, acest lucru datorându-se imunităţii scăzute”, explică dr. Roşu.

Medicii atrag atenţia că, dincolo de gripă, peste 200 de virusuri pot provoca viroze respiratorii, printre cele mai frecvente fiind rinovirusurile, virusul sinciţial respirator şi coronavirusurile. Pericolul nu vine însă doar din infecţia virală iniţială, ci şi din complicaţiile care pot apărea ulterior.

„Principala complicaţie a virozelor respiratorii este suprainfecţia bacteriană", subliniază managerul spitalului.

În aceste situaţii, un sistem imunitar deja slăbit devine teren favorabil pentru bacterii precum Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis sau Staphylococcus aureus.

        "Debutul simptomatologiei este cu stare generală alterată, fatigabilitate, ulterior pacienţii asociază cefalee, rinoree apoasă sau obstrucţie nazală, odinofagie, disfagie, disfonie şi congestie conjunctivală. Alte simptome des întâlnite în cadrul acestei patologii sunt febra şi tusea seacă. Simptomatologia durează cel mai frecvent între 5-10 zile, persistenţa febrei pe o durată mai lungă de timp semnificând cel mai adesea suprainfecţie bacteriană”, spune dr. Roşu. În vederea unui diagnostic corect este necesar ca fiecare persoană care prezintă simptomele mai sus menţionate să se prezinte la medicul infecţionist sau la medicul de familie. Laura RADU, Carmen DEACONU