Ministerul Culturii schimbă legea managementului cultural. Concursuri cu transparență extinsă, portal național de evaluatori și reguli mai stricte pentru interimat

Ministerul Culturii a pus în consultare publică un proiect de lege care rescrie, din temelii, cadrul după care sunt selectați și evaluați conducătorii instituțiilor publice de cultură, într-un moment în care concursurile pentru posturile de conducere au ajuns tot mai des să se încheie fără niciun câștigător. În motivarea publică, Ministerul arată că legea specială, în forma actuală, este depășită și contestată, iar practica ultimelor luni a scos la vedere un blocaj: comisii mai exigente, evaluări mai riguroase și, în consecință, respingerea tuturor candidaturilor în numeroase proceduri.

În mesajul care însoțește proiectul, ministrul Culturii, András István Demeter, leagă explicit noua inițiativă de promisiunea unui cadru mai corect și mai predictibil pentru concursuri: „Mă bucur că foarte multe din întrebările din media sau comentariile din online își găsesc răspuns sau soluție în noua lege pe care o propunem. Am promis concursuri corecte, comisii serioase și independente, transparență, accesibilitate și astfel am construit dispozițiile noii legi”, precizează ministrul. Tot el subliniază că urmează 30 de zile de consultări și că forma finală va fi rezultatul dezbaterii și votului parlamentar: „Acum este momentul soluțiilor legislative învederate la începutul mandatului și, pe parcursul celor 30 de zile de consultări, așteptăm comentarii și opinii care să contribuie la îmbunătățirea proiectului de lege. M-am angajat la o modificare democratică, bazată pe dezbatere parlamentară, iar după adoptarea inițiativei de către Guvern, aceasta va intra în vigoare în forma rezultată din votul legiuitorului. Pentru că știm că doar prin dialog putem ajunge la cea mai bună versiune a legii. Și a noastră”.

Dincolo de mesajul politic, proiectul introduce schimbări concrete care mută greutatea sistemului către profesionalizare, standardizare și transparență, inclusiv printr-un mecanism nou de selecție a evaluatorilor. Una dintre noutățile centrale este crearea unui „Portal al evaluatorilor în management cultural”, administrat de Ministerul Culturii, din care membrii comisiilor de concurs urmează să fie desemnați prin proceduri prevăzute în lege și în actele subsecvente.

În paralel, se consolidează ideea că publicul trebuie să poată urmări mai clar cine candidează și cu ce propuneri manageriale: după etapa administrativă de verificare a dosarelor, autoritatea are obligația de a publica numele candidaților admiși, componența comisiei și proiectele de management depuse.

Plagiatul, sub lupă

O schimbare cu impact direct asupra credibilității concursurilor este introducerea explicită a unei proceduri de sesizare și verificare a plagiatului sau a similitudinilor neconforme din proiectele de management publicate. Proiectul prevede că astfel de sesizări pot fi formulate, iar confirmarea lor produce efecte asupra candidaturii și, în anumite situații, asupra stabilității contractului, prin mecanisme juridice descrise în text.

În plus, concursul este ordonat mai strict încă din prima fază, printr-o etapă administrativă distinctă, eliminatorie, cu termene clare pentru verificarea condițiilor și a conformității documentelor depuse.

În privința eligibilității, proiectul rafinează condițiile de studii și experiență și le corelează mai ferm cu specificul instituției, încercând să reducă zona gri în care cerințele au fost interpretate diferit de la un caz la altul. Totodată, apare mai apăsat ideea de candidatură care poate integra o echipă managerială, iar în anumite proceduri excepționale această componentă devine un element cerut, tocmai pentru a testa capacitatea reală de a acoperi complexitatea conducerii.

Sunt prevăzute și situații în care, prin justificări motivate, se pot aplica derogări punctuale de la condiția de studii, precum și clarificări privind posibilitatea ca persoane care au atins vârsta standard de pensionare să poată conduce instituții de cultură, în condițiile legii.

Se strânge șurubul interimatului

O altă piesă nouă din arhitectură este „selecția managerială” prin invitație motivată, ca excepție, cu reguli de transparență și evaluare atașate, ceea ce arată intenția Ministerului de a acoperi și situațiile în care un concurs clasic nu produce rezultat, dar instituția nu poate rămâne în derivă.

Proiectul strânge semnificativ șurubul și la capitolul interimat, zonă unde, în practică, instituțiile au funcționat uneori mult peste limite rezonabile, din lipsă de soluții. Textul propus impune desemnarea rapidă a unui interimar după încetarea contractului, stabilește că interimatul se realizează tot printr-un contract de management pentru perioada respectivă și fixează o limită generală de 120 de zile calendaristice, cu excepții strict prevăzute.

În expunerea de motive, Ministerul insistă că depășirea acestei limite nu trebuie să devină o practică, iar excepțiile trebuie interpretate restrictiv.

Evaluarea managerilor devine, la rândul ei, mai „greu de ignorat”. Proiectul introduce un sistem de calificative prevăzute în regulament și leagă explicit rezultatele de consecințe contractuale: unele calificative conduc la continuarea contractului, iar altele pot declanșa încetarea acestuia, în condițiile descrise în lege și în regulamentele aferente.

Totodată, se întărește dimensiunea de transparență a evaluării, prin reguli de publicare a rezultatelor și a grilelor de notare.

În același timp, Ministerul propune să închidă două uși care au fost, ani la rând, sursă de controversă. Prima este eliminarea mecanismului de „concurs închis”, asociat posibilității ca managerul în funcție, cu o evaluare finală foarte bună, să aibă o procedură favorizantă pentru un nou mandat; expunerea de motive explică această schimbare prin nevoia de concurență reală și încredere publică în proces.

A doua este renunțarea la „programul minimal”, Ministerul mutând accentul către negocierea contractului de management și către responsabilizarea managerială în raport cu resursele, costurile și misiunea instituției, inclusiv prin corelări și abrogări conexe în legislația sectorială.

Teona SOARE