Școlile groazei, la Iași. Numărul elevilor cu depresie a crescut de peste cinci ori într-un an!

* creștere uriașă a cazurilor de depresie într-un singur an: 386 de copii și adolescenți ieșeni diagnosticați cu depresie – aproape un sfert din totalul național * medicii trag semnalul de alarmă: „Nu am mai văzut asemenea creștere în practica medicală” * copiii Iașului se confruntă cu provocări emoționale mai mari ca oricând, iar cifrele confirmă o criză profundă, care va avea efecte pe termen lung dacă nu este tratată cu responsabilitate

Pare incredibil, dar medicii de familie au certificat faptul că, la Iași, numărul cazurilor noi de imbolnăvire cu diagnosticul „Episod depresiv și „Tulburare depresivă recurentă” a ajuns, la grupa de vârstă 5-19 ani, la 386, ceea ce reprezintă aproape un sfert din numărul total de cazuri înregistrate la nivel național. O proporție fără precedent!

Pentru comparație: Iași - 386 cazuri, București - 138 cazuri, Neamț - 87 cazuri. Cele mai importante zece județe din țară, cumulate, nu egalează numărul de cazuri din Iași. Iar dinamica ultimilor ani este și mai îngrijorătoare: de la 72 de cazuri în 2023 la 386 în 2024, o creștere de peste 430%.

Medicii recunosc că fenomenul este „fără precedent în practica curentă” și vorbesc despre o presiune uriașă asupra familiilor, școlilor și sistemului medical.

Depresia la copii – o realitate tot mai vizibilă, dar adesea ignorată

Depresia copiilor și adolescenților nu este o invenție a statisticilor recente. Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale definește clar mai multe forme ale tulburărilor depresive: depresia majoră, distimia, tulburarea disforică premenstruală, tulburările depresive asociate altor patologii și tulburarea perturbatoare de dereglare a dispoziției.

Dar ceea ce se schimbă dramatic este frecvența, iar Iașul pare să fie un epicentru al acestui fenomen.

Specialiștii atrag atenția că depresia la copii nu arată mereu ca la adulți. Nu se manifestă doar prin tristețe sau apatie, ci poate îmbrăca forme neașteptate: iritabilitate permanentă, crize de furie, episoade maniacale, grandomanie, anxietate severă, lipsa totală a reacțiilor positive.

Mulți părinți, insuficient informați, asociază simptomele cu „obrăznicia”, „schimbările normale de vârstă” sau „răsfățul”. În realitate, pot fi semnale ale unui copil care suferă profund.

Medicii și psihologii vorbesc despre o etiologie complexă, greu de redus la un singur factor, însă câteva categorii de risc se repetă constant.

În primul rand, probleme în familie și statut socio-economic precar. Iașul are una dintre cele mai mari rate ale familiilor monoparentale, ale migrației forței de muncă și ale copiilor lăsați în grija rudelor. Acești copii dezvoltă mult mai des tulburări afective.

Traumele și abuzul sunt alte cauze, urmate de bullying masiv în școli, presiunea academică și suprasolicitarea, consumul de alcool și substanțe în rândul adolescenților, izolarea și dependența digitală.

Post-pandemie, tot mai mulți adolescenți intră în spirale de izolare socială, jocuri excesive sau expunere la conținut toxic pe rețelele sociale.

Un fenomen „epidemic” și aproape imposibil de prevenit fără intervenție publică

Depresia la copii este dificil de prevenit, mai ales când are cauze multiple: familiale, biologice, școlare, sociale, economice. Dar poate fi gestionată și tratată cu succes dacă este depistată la timp.

Problema majoră, spun psihiatrii, este tăcerea. Aproximativ 60% dintre cei care suferă nu cer ajutor, mulți părinți ignoră simptomele sau se tem de stigmatizare, copiii nu găsesc mereu sprijin la școală, accesul la psihologi și psihiatri pediatri este insuficient în județ.

Specialiștii atrag atenția că depresia netratată poate afecta ireversibil dezvoltarea copilului: performanțe școlare slabe, tulburări de comportament, risc crescut de consum de substanțe și, în cazuri extreme, comportament suicidar.

Mulți dintre medicii de familie consultați recunosc că nu au mai întâlnit o creștere atât de abruptă a cazurilor la grupa 5–19 ani. Unii pun explozia pe seama „rupturii dintre generații”, alții pe efectele post-pandemice sau pe degradarea mediului social.

„Copiii sunt supraîncărcați, neascultați și adesea singuri. Mulți plâng în cabinet, dar părinții nu înțeleg gravitatea situației”, spune un medic de familie din zona metropolitană Iași.

Creșterea de cinci ori a numărului de minori diagnosticați cu depresie într-un singur an nu este doar o alarmă statistică. Este semnalul unui dezechilibru social profund, care necesită programe de prevenție în școli, mai mulți psihologi școlari, campanii de informare pentru părinți, acces mai rapid la specialiști în sănătate mintală, protecția copiilor vulnerabili din familii cu probleme.

Fără intervenții concrete, fenomenul riscă să devină o criză cronică, cu efecte devastatoare asupra unei întregi generații.

Daniel BACIU