Au scurtat metrul și au trasat șosea cu 4 bezni, deși era evident că n-au loc: DNA investighează toată povestea

Asociaţia Pro Infrastructură afirmă, vineri, că ”analfabetismul siguranţei rutiere şi servilismul politic fac victime pe DN1C la Cluj”, criticând faptul că DRDP Cluj a trasat patru benzi la ieşirea din Cluj-Napoca spre Jucu, deşi nu este loc fizic pentru acestea, linia continuă fiind încălcată frecvent. Organizaţia afirmă că DNA a deschis o anchetă.

Sursa citată afirmă că ”niciunui potentat din DRDP Cluj nu i-a trecut prin cap că, odată crescut numărul de benzi, creşte şi viteza până la valori la care curba la stânga pentru intrare sau ieşire pe drumurile laterale devine practic imposibilă”

”Ageamiii de la DRDP Cluj au avut un singur scop: benzile şi valoarea lor electorală. Pentru asta, au găsit "soluţii" de implementare pe şest: chipurile ei doar au făcut o întreţinere a drumului şi au acoperit un şanţ. Aşa au ocolit şi auditul de siguranţă rutieră şi autorizaţia de construire şi o groază de alte hârţoage care le stăteau în cale. Sunt momentan anchetaţi de DNA iar şeful este, coincidenţă, în concediu medical”, a mai transmis organizaţia.

Specialiştii acesteia afirmă că ”DRDP Cluj, dacă avea un minim nivel de alfabetizare în siguranţă rutieră, trebuia să prevadă separarea fizică a sensurilor”.

Organizaţia afirmă că ”se calcă linia continuă într-o veselie”.

”Dacă nu este loc de separarea sensurilor, înseamnă că nu e loc de 4 benzi! O soluţie era 2+1 alternativ cu folosirea benzii centrale pentru refugii necesare virajului la stânga, protejate tot de parapete, nu doar o linie pe asfalt încălcată cu dezinvoltură de şoferi. Sau sensuri giratorii sau alte soluţii care să menţină o capacitate de transport ridicată dar să calmeze traficul şi să nu facă din curba la stânga o mare aventură a vieţii, poate ultima”, a mai transmis Asociaţia Pro Infrastructură.

Potrivit reprezentanţilor acesteia, analfabetismul siguranţei rutiere demonstrat de DRDP Cluj nu este întâmplător.

”Deciziile de dezvoltare a drumurilor sunt luate de politicieni, manageri şi ingineri, iar specialiştii în factorul uman apar în peisaj, dacă apar, doar când e prea târziu: la accidente cu morţi. Proiectarea este văzută ca o activitate inginerească, bazată pe un normativ rutier, iar experţii care chiar înţeleg cum gândesc şi acţionează utilizatorii drumurilor, adică oamenii, care chiar văd posibilele erori umane în configuraţia proiectată, sunt absenţi din România”, susţin reprezentanţii organizaţiei.