BEC ridică mingea la fileu pentru CCR și recunoaște o eroare la referendumul din 26 mai

Biroul Electoral Central recunoaște, în răspunsul la solicitarea preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, că s-a strecurat o eroare la referendumul pe justiție din 26 mai.

 

 Biroul Electoral Central susţine, vineri, în răspunsul la solicitarea preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, că numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum reprezintă acelaşi număr cu numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente prevăzut de art. 5 alin. (2) din aceeaşi lege, iar înscrierea la această rubrică, de către unele birouri electorale ale secţiilor de votare, şi a alegătorilor cuprinşi în listele electorale suplimentare, "este o eroare generată de formularea ambiguă" a Legii 3/2000.

"Numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendum consemnat la pct. 1 din anexele nr. 2 - 4 la Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, în opinia noastră, reprezintă, fără îndoială, acelaşi număr cu 'numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente' prevăzut de art. 5 alin. (2) din aceeaşi lege", se arată în adresa BEC transmisă vineri Agerpres.

BEC explică că înscrierea la această rubrică, de către unele birouri electorale ale secţiilor de votare, şi a alegătorilor cuprinşi în listele electorale suplimentare, "este o eroare generată de formularea ambiguă a textului de la pct. 1 din anexele nr. 2 - 4 la Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare (textul care se regăseşte pe procesul verbal din secţia de votare poate sugera că 'lista pentru referendum' este mai mult decât lista electorală permanentă, respectiv că ar include şi numărul alegătorilor care au votat pe lista suplimentară)".

BEC precizează că, în absenţa unei atribuţii legale cu acest obiect stabilite în sarcina sa, Biroul Electoral Central nu putea dispune corectarea acestei erori, în condiţiile în care legiuitorul nu a introdus, la acest punct din procesul verbal de centralizare, o cheie de control care să împiedice o astfel de înscriere eronată.

"În condiţiile în care singura cheie legală, în cazul referendumului, este cea de la nota la anexele 2 - 4 din Legea nr. 3/2000, aşa cum au fost ele modificate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 29/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a referendumului naţional din 26 mai 2019, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 143/2019, Biroul Electoral Central nu poate cenzura procesele verbale întocmite de birourile electorale inferioare, întrucât atribuţia sa legală, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 cu modificările şi completările ulterioare, este aceea de a centraliza toate procesele verbale întocmite la referendum", explică BEC.

În opinia BEC, numărul corect care trebuia înscris la punctul 1 din procesul verbal privind rezultatele referendumului era numărul total al alegătorilor din lista electorală permanentă pe care fiecare birou electoral al secţiei de votare l-a primit în format tipărit.

"Numărul de alegători înscrişi în listele electorale permanente pentru referendumul naţional din 26 mai 2019, aşa cum a fost tipărit pe documentul primit de fiecare secţie de votare în parte, este cel comunicat Biroului Electoral Central de către Autoritatea Electorală Permanentă", susţine BEC.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca numărul alegătorilor înscrişi la punctul 1 din procesul verbal privind rezultatele referendumului să fie diferit la întrebarea nr. 1 faţă de întrebarea nr. 2, BEC precizează că "acest aspect nu beneficiază de o reglementare legală, întrucât din economia Legii nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că legiuitorul nu a prevăzut norme distincte referitoare la referendumul cu două sau mai multe întrebări".

Potrivit Deciziei Biroului Electoral Central 72D/14.05.2019, alegătorii care doreau să voteze la referendum nu puteau opta între cele două întrebări şi, dacă declarau că doresc să voteze la referendum primeau ambele buletine de vot, iar consemnarea faptului că au votat se făcea pe o singură listă electorală.

"Având în vedere faptul că înscrierea la pct. 1 din procesul verbal se făcea prin consemnarea numărului de cetăţeni înscrişi într-o singură listă electorală permanentă, înscrierea unor cifre diferite pe cele două procese-verbale nu poate reprezenta decât erori de înscriere. În acest context, reiterăm precizarea făcută şi în răspunsul la întrebarea anterioară, că, în lipsa unei chei legale de control între cele două procese-verbale privind rezultatele referendumului, Biroul Electoral Central nu poate cenzura documentele birourilor electorale subsecvente, ci doar centralizează datele, aşa cum ele au fost înscrise de acestea", mai spune BEC.

În ceea ce priveşte diferenţele dintre cifrele de la pct. 1 din procesele verbale, BEC menţionează că "ele au fost generate prin înscrierile operate de trei birouri electorale judeţene, respectiv Constanţa, Neamţ şi Vâlcea, iar în cele trei judeţe, erorile au fost făcute de 4 secţii de votare: secţia nr. 478 din comuna Mereni, satul Osmancea, judeţul Constanţa (diferenţă de +4 în întrebarea 1 faţă de întrebarea 2); secţia nr. 26 din municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ (diferenţă de +29 în întrebarea 1 faţă de întrebarea 2); secţia nr. 138 din oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea (diferenţă de - 816 în întrebarea 1 faţă de întrebarea 2); secţia nr. 323 din comuna Păuşeşti - Măglaşi, satul Pietrari, judeţul Vâlcea (diferenţă de +4 în întrebarea 1 faţă de întrebarea 2)".

Influenţa generală la nivel naţional este de 779 (mai mult în întrebarea 2 faţă de întrebarea 1), mai explică BEC.

De asemenea, "obligaţiile legale ale Biroului Electoral Central, în privinţa centralizării la nivel naţional a rezultatelor, au ca obiect explicit reflectarea numărului voturilor valabil exprimate pentru fiecare răspuns de pe buletinul de vot, a numărului voturilor nule, menţiuni corespunzătoare punctelor 5, 6 şi 7 din modelul procesului-verbal de centralizare - anexa 4 la Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi verificarea respectării cheii de control prevăzute în nota la anexa 4 anterior menţionată (astfel cum această cheie de control a fost modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 29/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a referendumului naţional din 26 mai 2019, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 143/2019), şi anume: menţiunea de la punctul 2 (numărul participanţilor) să reprezinte suma menţiunilor de la punctul 5 (numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "DA"), punctul 6 (numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "NU") şi punctul 7 (numărul voturilor nule) din anexa 4 la care s-a făcut referire".

Curtea Constituţională a României a amânat, miercuri, discuţiile privind validarea rezultatului referendumului pentru data de 27 iunie.

Potrivit art. 146 lit. i) din Constituţie, CCR "veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia".

De asemenea, art. 46, 47 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevede că plenul CCR decide, cu o majoritate de două treimi, asupra valabilităţii referendumului.

Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial, hotărârea se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Biroul Electoral Central a anunţat, pe 3 iunie, rezultatele finale ale referendumului din 26 mai.

La prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.459.383, în timp ce pentru "nu" au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.477.865, iar pentru "nu" - 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.