CSM anunţă un nou ghid de relaţie a sistemului judiciar cu presa - Se limitează accesul la nume ale persoanelor vizate de anchete

Consiliul Superior al Magistraturii dă undă verde noului ghid de relaţie a sistemului judiciar cu presa, ghid care prevede în continuare restricţii de la informare. Concret CSM nu vrea ca presa să afle condamnările unei persoane din trecut după ce aceasta a executat pedeapsa şi mai ales nu vrea ca presa să ştie ce persoane sunt vizate în dosare.

CSM anunţă, vineri, adoptarea a cinci ghiduri, printre care și Ghidul de bune practici în relația sistemului judiciar cu mass media. În ședința din data de 17 septembrie 2019, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Ghidul de comunicare cu mass-media.

La adoptarea formei finale a Ghidului de bune practici în relația sistemului judiciar cu mass media au fost avut în vedere propunerile și observațiile formulate de către reprezentanții mass-media, instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, precum și cele înaintate de către Inspecția Judiciară, în măsura corespondenței acestora cu dispozițiile legale în vigoare și jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind analizată, totodată, de către plenul Consiliului în cadrul marjei de apreciere proprii, oportunitatea adoptării propunerilor și observațiilor transmise, transmite CSM într-un comunicat de vineri.

În perioada următoare va avea loc Conferința de lansare a Ghidului de bune practici în relația sistemului judiciar cu mass media și două workshop-uri destinate diseminării dispozițiilor cuprinse în Ghid, la care vor participa magistrați și jurnaliști, urmând să fie publicat calendarul evenimentelor de îndată după definitivarea acestuia.

Unul dintre articolele păstrate în acest nou ghid, care se regăsea şi în vechiul ghid, este: "Pentru a nu prejudicia reintegrarea în societate a persoanelor condamnate, după executarea hotărârii nu vor fi furnizate informaţii în legătură cu infracţiunea comisă anterior, cu excepţia cazului în care persoanele condamnate au consimţit în mod expres la divulgarea identităţii lor ori acestea sau faptele lor sunt din nou de interes public".

Mai precis jurnaliştii nu primesc detalii la cerere despre istoricul penal al unei persoane.

Acest articol a persistat în Ghid în contextul în care DNA dar şi alte unităţi de parchet postează public pe site-urile instituţiilor comunicate privind condamnările definitive ale persoanelor judecate în dosarele instrumentate, ca răspuns la politica europeană de transparentizare a actului de justiţie.

În plus detalii se pot găsi pe internet la o căutare pe motoarele populare de căutare.

Un alt articol care va stopa accesul jurnaliştilor la informaţii este: "Comunicarea de informaţii privind stadiul actelor de cercetare reprezentanţilor mass-media poate fi făcută numai după ce există suspect în cauză. Dacă fapta ce formează obiectul dosarului penal prezintă un grad de pericol social ridicat sau justifică un interes deosebit pentru public pot fi comunicate informaţii despre începerea urmăririi penale cu privire la faptă şi măsurile dispuse în cauză pentru identificarea făptuitorului sau strângerea probelor, cu excepţia situaţiei în care prin transmiterea acestor informaţii s-ar periclita rezultatul anchetei".

Unul dintre alineatele următoare ale acestui articol prevede: "Numele şi prenumele persoanei faţă de care se desfăşoară urmărirea penală, faţă de care au fost dispuse măsuri în cursul urmăririi penale ori faţă de care s-a dispus trimiterea în judecată pot fi comunicate public numai dacă faptele pentru care este urmărită penal afectează capacitatea de exercitare a funcţie publice, în acord cu dispoziţiile art. 14 alin. 1 din Legea 544/2001".

Mai precis, dacă presa află informaţii despre o persoană care ar fi vizată de o anchetă dar care nu are calitate de suspect anunţat oficial, numele persoanei nu va fi confirmat sau va fi confirmat după interes, potrivit acestui articol.

Mai mult dacă persoana nu exercită neapărat o funcţie publică sau dacă faptele sale nu se răsfrând în sfera activităţii publice presa nu va primi informaţii pe cale oficială.

Cu toate acestea trebuie amintit că ghidul reprezintă forma agreată de stat pentru colaboarea cu mass-media şi nu înfrânge dreptul jurnaliştilor de a publica informaţiile ce le parvin.