Franța sub asediu. Al V-lea week-end de revoltă a "Vestelor Galbene"
Dimensiune font:
Președintele francez Emanuel Macron a făcut vineri apel la calm, autoritățile fiind pregătite să pună în circulație vehicule blindate și mii de forțe de securitate pentru un posibil al cincilea weekend consecutiv de proteste violente pe străzile din Paris.
Mișcarea "vestele galbene", care și-a început demonstrațiile pe 17 noiembrie, inițial pentru a protesta împotriva creșterii taxelor la combustibili, s-a transformat curând într-o expresie de furie cu privire la costul ridicat al nivelului de trai în Franța și în sensul că guvernul lui Macron este detașat de greutăţile de zi cu zi ale cetăţenilor.
"Țara noastră are nevoie de calm. Este nevoie de ordine. Trebuie să funcționeze normal din nou ", a declarat Macron la Bruxelles, unde a participat la un summit al Uniunii Europene.
Macron a recunoscut într-un discurs la începutul acestei săptămâni că este parțial responsabil pentru mânia manifestată de protestatarii "vestelor galbene", mișcare a cărei numele provine de la vesta reflectorizantă pe care trebuie să o poarte toți șoferii francezi. El a anunțat măsuri menite să îmbunătățească puterea de cumpărare a oamenilor. Dar până acum a refuzat să reinstituie un impozit pe avere care a fost ridicat pentru a impulsiona investițiile în Franța.
Protestatarii din mişcarea ''vestele galbene'' au devenit adversarul cel mai redutabil al preşedintelui francez Emmanuel Macron, însă atât ''vestele galbene'', cât şi Macron sunt în realitate ''două simptome diferite ale aceleiaşi crize politice'', potrivit istoricului Danielle Tartakowsky, expertă în mişcări sociale.
Tartakowsky vorbeşte în acest sens de ''un efect oglindă''. ''Vestele galbene sunt răspunsul societăţii civile la Macron, care în campania sa (electorală) s-a declarat deasupra sistemului de partide şi alături de cetăţeni'', a declarat ea într-un interviu pentru EFE.
Preşedintă a Universităţii Paris 8 între 2012 şi 2016, Tartakowsky este una dintre cele mai importante specialiste în istoria socio-politică a Franţei în secolul al XX-lea şi o voce de referinţă pentru a înţelege natura mişcărilor colective din această ţară.
În contextul în care preşedintele Macron ''a ignorat toţi actorii intermediari'', Tartakowksy consideră logică apariţia acestei mişcări civile neorganizate şi fără reprezentanţi identificabili, hotărâtă să se exprime dincolo de structurile tradiţionale. Apariţia acestei mişcări pe agenda politică reprezintă, potrivit analizei lui Tartakowsky, o frână bruscă pentru Macron care ''credea că are un cec în alb'' după ce a ieşit victorios din cele două mari fronturi deschise împotriva sindicalismului: reforma muncii şi cea a căilor ferate.
Şeful poliției din Paris, Michel Delpuech, a declarat pentru postul de radio RTL că serviciile de securitate intenționează să distribuie circa 8 000 de ofițeri și 14 vehicule blindate în capitală, același număr ca și weekend-ul trecut. De la începutul protestelor, șase persoane au murit în incidentele provocate de proteste și au fost rănite 1,407 persoane, dintre care 46 în stare gravă, potrivit datelor guvernamentale.
Pentru cel de-al doilea weekend la rând, mai multe meciuri de fotbal din liga franceză au fost amânate la cererea autorităților.
Unele sindicate cer acum greve în toată țara. realitatea.net
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau