Magistratii cer sa nu se modifice prin OUG legislatia penala: Devine imposibila condamnarea definitiva a persoanelor cercetate penal

 Mai multe asociatii de procurori si judecatori cer guvernului sa nu adopte ordonantele prin care intentioneaza sa modifice legislatia penala. Magistratii atrag atentia ca prin modificarile intentionate se schimba fundamental politica penala a stayului si modul in care societatea se poate apara de infractori. Ei evidentiaza si efectele grave pe care le-ar avea adoptarea modificarilor care se ragasesc in proiectele de ordonanta, in forma actuala.

"Fata de informatiile vehiculate in mass-media privind intentia de adoptare a ordonantelor de urgenta ce au ca obiect modificarea legislatiei penale si procesual penale, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie fac un apel la factorii de decizie de a stopa aceste demersuri care aduc atingere principiilor de baza ale procesului penal. Modificarile vehiculate in spatiul public vizeaza o schimbare fundamentala a politicii penale a statului si a modului in care societatea se poate apara de infractori. O astfel de schimbare majora nu poate fi adoptata in procedura de urgenta, fara niciun fel de evaluare si studiu sociologic sau criminologic si fara o consultare reala si aprofundata la nivelul tuturor actorilor implicati si a societatii in general", se arata intr-un comunicat al asociatiilor remis redactiei.

Saptamana aceasta, au fost publicate in presa, doua proiecte de ordonante, initiate de Ministerul Justitiei. Unul dintre acestea priveste hotararile luate de completurile de 5 judecatori si ar avea ca efect si scaparea lui Liviu Dragnea de condamnarea definitiva din primul dosar. Cel de al doilea proiect de ordonanta priveste modificari substantiale, cu efecte grave, aduse Codurilor Penale.

Efecte devastatoare pentru Justitie si societate

Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie atrag atentia ca "adoptarea acestor masuri va duce la crearea unei impunitati generale, in special in cazul infractiunilor grave".

Potrivit magistratilor, masurile din ordonanta de urgenta combina:

- limite scazute ale pedepselor,
- dezincriminarea unor forme agravate ale infractiunilor,
- reducerea termenelor de prescriptie generala,
- diminuarea termenului de prescriptie speciala,
- beneficii care duc la inlaturarea sau diminuarea raspunderii penale si - rejudecarea cauzelor solutionate definitiv.

Magistratii condamna aceasta modalitate improprie de a legifera si subliniaza ca stabilirea termenelor de prescriptie nu este un proces aleatoriu si discretionar care poate fi derulat oricum, ci trebuie sa tina cont de factori obiectivi, cum sunt:

- gravitatea faptei, deoarece cu cat o fapta este mai grava, aceasta are o pedeapsa mai mare si, in mod automat, un termen de prescriptie mai lung
- timpul necesar pentru organele judiciare sa parcurga toate etapele pana la decizia finala, tinand cont de dimensionarea sistemului de justitie, incarcatura de dosare, particularitatile fiecarei etape a procesului penal, termenul mediu in care intr-o anumita perioada de timp se solutioneaza diferite tipuri de cauze, complexitatea regulilor de procedura etc.
- timpul maxim in care tragerea la raspundere penala poate sa isi atinga scopurile, atat cel represiv cat si cel educativ

- situatia victimelor si a persoanelor pagubite care, in aceeasi masura ca persoanele cercetate, trebuie sa isi poata exercita drepturile si sa obtina repararea vatamarilor, fie ele morale sau materiale

In conceptia Codului penal anterior, pentru asigurarea derularii procesului penal, tragerii la raspundere a persoanelor care au comis infractiuni si, in acelasi timp, pentru a evita o raspundere penala sine die, statul a optat pentru limite de pedeapsa mai mari, termene de prescriptie generala comparabile cu termenele din actualul Cod penal si o prescriptie speciala care se implineste daca termenul general este depasit cu inca o jumatate.

In 2014, odata cu adoptarea noului Cod penal, legiuitorul a decis sa reduca o parte din limitele de pedeapsa, sa pastreze termenele de prescriptie generala in aceleasi limite si, pentru a asigura un timp suficient pentru derularea procesului penal, a marit termenul in care se implineste prescriptia speciala, prin impunerea regulii conform careia prescriptia speciala se implineste daca termenul de prescriptie este depasit cu inca o data.

Magistratii dau si un exemplu, pentru a evidentia ce ar insemna aplicarea modificarilor pe care vrea sa le aduca Guvernul Dancila.

In cazul infractiunii de furt

- in vechiul Cod penal, furtul avea o pedeapsa maxima de 12 ani, un termen de prescriptie generala de 10 ani si un termen special de prescriptie speciala de 15 ani.

- in actualul Cod penal infractiunea de furt are o pedeapsa maxima de 3 ani, un termen de prescriptie generala de 5 ani si un termen de prescriptie speciala de 10 ani.

- daca s-ar adopta masurile vehiculate in prezent, furtul ar avea o pedeapsa maxima de 3 ani, un termen de prescriptie generala de 5 ani, dar un termen de prescriptie speciala de numai 7 ani si 6 luni.

Modificari cu dedicatie

Modificarile vehiculate in spatiul public nu tin cont de niciunul dintre modelele adoptate anterior, mai arata magistratii, combinand doar dispozitiile favorabile persoanelor cercetate penal si ducand la imposibilitatea de a ajunge la o condamnare definitiva in cazul lor, deoarece:

- se modifica art. 154 alin. (1) lit. b) si c) din C. pen., reducandu-se termenele de prescriptie de la 10 ani la 8 ani si de la 8 ani la 6 ani, astfel incat infractiunile pedepsite cu pedepse intre 5 si 20 de ani se vor prescrie mai repede. Si in cazul in care in acest termen se intrerupe, va fi aplicabila suplimentar si reducerea termenului de prescriptie speciala, printr-un singur act normativ fiind create doua dispozitii in favoarea persoanelor cercetate.

Spre exemplu, in cazul unei infractiuni cu limita de pedeapsa 7 ani, in actuala reglementare, prescriptia generala, calculata de la momentul comiterii faptei (si nu de la momentul in care fapta este sesizata, evident ulterior), este de 8 ani iar termenul maxim poate ajunge la 16 ani, in timp ce, conform modificarilor vehiculate, pentru aceeasi infractiune termenul de prescriptie generala va fi de 6 ani, iar termenul maxim (prescriptia speciala) va fi de 9 ani.

- se modifica art 155 alin (3) C. pen. si prescriptia speciala se va implini daca termenul de prescriptie este depasit cu jumatate, asta in cazul in care limitele de pedeapsa nu se maresc, iar majoritatea infractiunilor au limite de pedeapsa mai mici decat in vechiul Cod penal, de unde este imprumutata aceasta regula

- dispar formele agravate ale anumitor infractiuni, forme prin care legiuitorul arata ca faptele sunt mai grave, stabilea pedepse mai mari si totodata un termen de prescriptie mai mare, in acest sens fiind imposibil de ignorat ca infractiunea pentru care nu se mai prevad forme agravate este cea de abuz in serviciu, fiind abrogat articolul 13/2 din Legea 78/2000, care reglementa abuzul in serviciu in cazul in care s-a obtinut un folos injust, si eliminarea aceleiasi infractiuni din cuprinsul art 309 C. pen. care impune agravarea raspunderii daca s-au produs consecinte deosebit de grave.

Eliminarea abuzului in serviciu din cuprinsul art 309 C. pen este cel putin stranieavand in vedere, pe de-o parte, ca sunt pastrate in acest articol toate celelalte infractiuni de serviciu care ar putea produce o paguba, dar si, pe de alta parte, ca aceasta infractiune este pastrata atunci cand este vorba de cauze care diminueaza raspunderea penala (a se vedea in acest sens modificarea art 308 C. pen., unde sunt enumerate toate infractiunile de serviciu si se prevede ca limitele de pedeapsa se reduc cu jumatate daca este achitat prejudiciul)

Pentru a fi evidenta diferenta, in momentul actual o infractiune de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave are o pedeapsa maxima de 10 ani si 6 luni si un termen general de prescriptie de 10 ani (20 de ani prescriptie speciala) . Prin aplicarea modificarilor, aceeasi infractiune va avea o pedeapsa maxima de 7 ani si un termen general de prescriptie de 6 ani (9 ani prescriptie speciala) .

Mai mult, in corelatie cu aceste modificari preconizate, puterea legislativa si puterea executiva nu iau nicio masura privind dimensionarea si cresterea capacitatii logistice a sistemului judiciar, desi tehnologizarea, informatizarea si dimensionarea schemelor de personal sunt atributul lor exclusiv, mai arata magistratii.

In aceste conditii, efectul cumulat al tuturor masurilor legislative din ultimii doi ani este, in realitate, unul de blocare totala a uneia dintre puterile statului de catre celelalte doua.

Aceste ultime proiecte de ordonanta de urgenta, consecutiv celorlalte acte normative fata de care o mare parte a judecatorilor si procurorilor protesteaza, ataca insasi structura sistemului de drept penal. Actul normativ trebuie sa fie impersonal si difuz, fundamentat pe realitatea sociala si motivat de nevoia de a raspunde unei situatii concrete ori unui fenomen constatat in mod obiectiv. In acest moment, legea - nedezbatuta public, neelaborata de puterea legislativa si nejustificata de vreo urgenta - este adecvata doar nevoilor unui grup de persoane si nu nevoilor societatii in ansamblu, se mai arata in comunicatul celor trei asociatii ale magistratilor.