Manhunt Review

Manhunt Review

Accept violenta in jocuri cu o singura conditie. Sa ma distreze. De fapt, orice element al unui joc ar trebui sa aiba propria sa ratiune de a fi. Prima intrebare care mi-a rasarit in cap dupa ce am vizionat cateva filmulete continand secvente de gameplay din Manhunt a fost una cat se poate de normala. De ce este nevoie de atata violenta? In Postal mi-am raspuns singur la intrebarea asta, jucand jocul. In acest caz insa, totul este inca invaluit de mister.

Imaginati-va cum un nebun cu un cutit in mana vine spre voi si dintr-o data ii apare o gaura in cap si cade lat. Ma rog, poate fi amuzant o data sau de doua ori, insa mai apoi devine plictisitor si poate doar pentru cei mai putini obisnuiti sa vada sange, scarbos. Din punctul meu de vedere un lucru trebuie sa fie clar. Acest joc nu e pentru oricine. Daca esti amator de filme snuff acest joc este un must buy. Daca ti-a placut Titanic, mai bine inchiriezi caseta a doua oara sau de ce nu, DVD-ul. Televiziunea este totul, iar totul inseamna putere si bani.
Eroul principal este noul star al unui show macabru organizat de catre un producator dement. Pe scurt, avem de-a face cu 20 de nivele pe parcursul caruia James Earl Cash, fost condamnat la moarte, acum ucigas cu sange rece in fata camerelor video, trebuie sa curete practic tot ceea ce misca si poarta arma (soarecii sunt exclusi). Cum insa era prea plitisitor sa faci acelasi lucru ore in sir, avem de-a face pe tot parcursul jocului cu variatiuni pe aceiasi tema. Ori trebui sa elimini un soldat inainte ca acesta sa te vada, altfel iti impusca un membru al familiei, ori trebuie sa te folosesti de anumite instalatii pentru a elimina membrii unei bande care trag in tine, ori te ascunzi si ataci din umbra cand ei nici nu se asteapta.

Exista practic 3 situatii. Prima s-ar incadra la categoria „trage in tot ce misca”. E adevarat ca armele de foc intra in scena cu putere abia dupa prima jumatate a jocului, insa la inceput deliciul este dat de acele mici accesorii care pot ucide un om intr-o secunda. O banala punga de plastic sau un ciob de sticla pot fi unelte mortale in mainile unui om priceput la treburi d-astea, gospodaresti. Ce este interesant este ca, in cazul in care va apropiati de un inamic pe la spate, acesta neobservandu-va pentru ca ati activat modul sneak, aveti posibilitatea sa tineti butonul de fire apasat pentru cateva secunde, moment in care Cash va executa o crima putin mai speciala. Toate aceste secvente sunt aratate jucatorului prin prisma unei camere de filmat. Cu cat tineti acel buton apasat o perioada mai lunga de timp, cu atat violenta scenei va creste. Este evident ca Starkweather, producatorul showului, va aprecia aceste actiuni, astfel ca va va incuraja pe parcursul jocului. „Acesta este un lucru bun.” Parca si aud reclama. Aceasta ar fi a doua situatie. Ultima este cea mai haioasa. Dai si fugi, dai si fugi, mai dai ceva si mai fugi, eventual te mai si ascunzi intre timp, insa fuga este importanta aici. Apropo, nu exista buton pentru always run. De ce a fost nevoie sa tin shift apasat, sincer sa fiu, nu am inteles.

Trebuie sa recunosc ca pungulita de plastic este si ea o vedeta in sine. „E mica, dar e a noastra”, se spune intr-un spot autohton, asa ca e bine sa te bizui pe ce ai si pe ce poti sa faci cu ce gasesti prin jur sau pe la altii. Obiectele sunt impartite pe categorii, Cash neputand avea asupra lui decat o arma din fiecare tip. Vrei revolverul? Renunta la cutit. Vrei cutitul, renunta la satar si asa mai departe. Bata simpla sau cea de baseball sunt si ele prezente si trebuie sa marturisesc ca isi fac datoria. De altfel, orice arma e buna daca stii cum sa o folosesti.
O categorie aparte sunt obiectele cu care nu poti rani pe nimeni, dar care pot fi totusi folositoare si o sa va dau un exemplu destul de semnificativ: caramida. Ea poate fi aruncata pentru a distrage atentia inamicilor. Daca asta nu functioneaza si vreti sa atrageti pe cineva, atunci o lovitura de ranga intr-un tomberon ar trebui sa dea exact rezultatul astepta. Pana cand cineva binevoieste a se deplasa la locul cu pricina, ai timp sa te ascunzi in umbra si sa lovesti cat mai violent posibil. Recunosc ca este destul de frumos ca poti sa ascunzi cadavrul acelui nenorocit astfel incat sa nu fie gasit de ceilalti, dar stau si ma intreb la ce iti trebuie daca ceilalti nu pleaca in cautarea lui.

AI-ul! Da, AI-ul! Care AI? E peste tot si nu e. Inamicii se comporta exact ca niste oi. Ori vin toti in grup, ori fug toti in grup, ori se ascund toti in grup. Exista incercari din partea lor de a se folosi de elementele din decor pentru a se mai feri de gloantele care se indreapta spre ei, insa nici acestea nu sunt convingatoare. Macar vagabondul pe care l-am avut in custodie a stat cuminte la inceputul nivelelor, in timp ce eu aveam grija de cei care le populau. Si totusi, daca esti urmarit si o iei la dreapta sau la stanga pe niste coridoare, iar apoi te ascunzi in umbra, urmaritorii tai vor abandona aproape imediat cautarea. E chiar nostim sa te joci cu ei in acest fel, insa daca ma gandesc mai bine e destul de grav. Trecand pest faptul ca Manhunt este un joc extrem de liniar, m-a surprins in mod negativ faptul ca toate actiunile acestor inamici sunt puternic scriptate. Imi aduc cu placere aminte de libertatea din GTA3, insa raman doar cu amintirile.

Grafic vorbind jocul exceleaza in nuante de rosu. Rosu peste tot, mai ales atunci cand se imprastie. Ce poate fi mai frumos decat bucatile de creier care mustesc de sange pe langa corpul neinsufletit al cretinului care te-a atacat? Din pacate asta imi aduce aminte de faptul ca urasc creierul pane. Poate din cauza ca e pane si nu tartar? Cum spuneam mai sus, cele mai frumos reprezentate sunt secventele de maxima violenta, acele crime executate cu cel mai mare grad de rafinament. Efectul de camera video cu noise-ul de rigoare (se poate scoate din optiunile jocului) ii da un farmec aparte. Din pacate insa te saturi destul de repede si de acestea.
Engine-ul grafic cu care a fost dezvoltat Manhunt este o versiune imbunatatita a celui cu ajutorul carui s-a realizat pana acum si seria GTA3. Am remarcat insa faptul ca poate rula excelent si pe placi video ATI, lucru pe care nu pot sa-l afirm in legatura cu ultimul titlu al seriei mai sus mentionate. Mai mult decat atat, configuratia necesara pentru a putea rula jocul in conditii optime nu necesita o placa video de ultima generatie si un procesor foarte nou, configuratia minima situandu-se prin zona Pentium III, 192MB RAM si un GeForce 2.