Polițiștii nu pot da amenzi în baza filmărilor din trafic. Camerele de bord folosite de zeci de mii de șoferi au devenit inutile

Filmările șoferilor sau ale camerelor de bord nu pot sta la baza amenzilor rutiere. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a primit respingerea definitivă la Camera Deputaților.

Aceasta fusese inițial respinsă și în Senat. Dacă propunerea ar fi trecut de vot, sancționarea șoferilor indisciplinați în trafic s-ar fi putut face în noi condiții.

Proiectul modifica OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice în sensul redefinirii „mijlocului video” ca fiind „dispozitiv folosit de participantul la trafic sau de autoritățile administrației publice locale, chiar dacă nu este certificat, omologat și verificat metrologic, care produce o înregistrare video prin intermediul căreia se atestă desfășurarea unui eveniment, și cu ajutorul căreia se probează încălcări ale unor reguli de circulație”.

Cum s-ar fi constatat contravențiile din trafic pe baza filmărilor din camerele de bord
Inițiativa introducea un nou alineat la art. 109, potrivit căruia „Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace video folosite de participanții la trafic ori de autoritățile administrației publice locale, dacă acestea permit stabilirea certă a numărului de înmatriculare, culorii, mărcii și modelului vehiculului implicat în săvârșirea contravenției, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenției.

Pentru constatarea contravenției este necesară și declarația pe propria răspundere a participantului la trafic asupra faptelor ce constituie contravenții și asupra autenticității și veridicității înregistrării video furnizate de către acesta”.

Proiectul respins în această săptămână modifica și Codul penal. Astfel, actul normativ stabilea și ce ar fi pățit cei care ar fi falsificat o înregistrare video sau ar fi prezentat o astfel de înregistrare unei unități de poliție.

Astfel, schimbările Codului Rutier, care pedepsește în premieră comportamentul agresiv, devin mai dificil de aplicat : dacă polițistul nu constată direct fapta, nu pot fi date.

Din 27 februarie, polițiștii pot da amenzi pentru acest tip ce comportament agresiv în trafic. Atunci intră în vigoare Noul Cod Rutier care pedepsește șofatul inconștient. Însă dacă un agent nu a apucat să vadă fapta, filmările sunt inutile.

Cum s-a motivat respingerea legii
-Sesizările venite din partea participanților la trafic pot să conțină un grad mare de subiectivism, să aibă un substrat vindicativ.
-Nivelul actual al tehnologiei informatice ar permite cu ușurință alterarea unor înregistrări video. Prin realizarea de montaj astfel că s-ar crea premiza sancționării abuzive și nelegale în contextul în care polițiștii rutieri nu dețin atribuții ori competențe în certificarea veridicității acestor înregistrări video
Sunt două dintre motivele care i-au făcut pe parlamentari să renunțe definitiv la schimbarea procedurilor prin care se dau amenzi.

Parlamentarii care nu au susținut aprobarea proiectului de lege spun că aceste imagini pot fi trucate, deși legea respinsă avea prevederi în acest sens, chiar dacă o astfel de faptă era condamnată și de Codul Penal.

În proiectul de lege se spunea: ”falsificarea imaginilor să fie pedepsită cu închisoare de până la doi ani sau cu amendă.”

În plus, s-au invocat și motive care țin de GDPR sau alte ”drepturi” la imagine ale persoanelor care ar fi fost surprinse în culpă.

 

Pe de altă parte, juriștii care sprijină drepturile victimelor accidentelor rutiere spun că a da posibilitatea oricui să facă dreptate în trafic poate deschide portițe spre alte abuzuri.

Cătălin Codescu, președintele Asociației Victimelor Accidentelor de Circulație: Dacă posibile abateri ar fi fost depistate de către niște privați care ar fi gestionat informația și ar fi mers la persoana în cauză să spună ori trimiți informația către poliție și rămâi fără permis ori îmi dai mie 500 de euro și am șters filmarea, scrie digi24.ro

În prezent, polițiștii se folosesc de filmări doar în cazul în care ele au fost făcute cu dispozitive omologate.

România, campioană la numărul de morți în accidente rutiere
Țara noastră se află pe primul loc în Europa la numărul de victime în accidente rutiere. România, cu o populație de 19,1 milioane de locuitori, are cel mai mare număr de morți în accidente rutiere raportat la populație: 85 de morți la un milion de locuitori. Pe locul 2 se află Letonia – 73 de morți la un milion de locuitori, iar pe 3 Bulgaria – 67 de morți la un milion de locuitori.