Puzzle Quest: Challenge of the Warlords – RePlay Review

Puzzle Quest: Challenge of the Warlords – RePlay Review

Mai ţineţi minte transmisiunile TVR de la campionatele de gimnastică, care făceau furori acum ceva ani? Acolo am întâlnit pentru prima oară conceptul de notă de plecare: dacă exerciţiul nu era destul de complex pentru a putea fi punctat cu nota zece, arbitrii porneau de la o notă maximă mai mică, din care scădeau erorile.

În cazul de faţă, studiourile Infinite Interactive au pornit de la tiparul introdus de Bejeweled, dar nu s-au mulţumit doar cu o reprezentaţie care să tindă către maximum de puncte pe care îl permite exerciţiul, ci au modificat substanţial reţeta, arătând că dacă pui pasiune poţi să faci bici din orice. În Bejeweled tot ce aveai de făcut era să formezi şiruri de câte 3 sau mai multe pietre de aceeaşi culoare, care odată aliniate dispăreau, de sus cădeau altele ş.a.m.d. Aici însă, parcă pentru a da un sens acestui drog colorat care poate netezi pentru câteva ore bune creierul oricărui gamer, producătorii au învelit totul într-o poveste cu eroi, abilităţi, prinţese, rune, asedii şi multe, multe altele.

Astfel te trezeşti, la fel ca într-un RPG veritabil, cum că eşti rugat să-ţi construieşti un erou alegând din 4 clase diferite, fiecare favorizând un anume stil de „luptă”. După care eşti aruncat în joc pentru a salva lumea… a 1001-a oară. Toate luptele se dau în acelaşi mediu, unde pietre de diferite culori şi forme trebuie mutate pentru a forma şiruri, dar mai ales, pentru a putea beneficia de efectele lor. Prima mare diferenţă apare în momentul în care vezi că cel cu care te lupţi mută şi el şi tot jocul se transformă într-un fel de şah.

La început, tendinţa naturală este de a alerga după pietrele în formă de craniu, fiindcă acestea fac damage direct adversarului, urmate de cele în formă de bani, pentru că vei avea nevoie de ei pentru a-ţi cumpăra diverse obiecte – scuturi, săbii, artefacte sau diferite îmbunătăţiri pentru castel – şi, nu în ultimul rând, după cele în formă de steluţă, pentru că acestea îţi dau experienţă cu ajutorul căreia îţi vei dezvolta eroul.

La fiecare progres în nivel îţi sunt oferite patru puncte pe care le poţi distribui cum doreşti abilitaţilor personajului tău. Îl poţi face mai puternic, de exemplu, şi astfel vei face mai mult damage, crescând în acelaşi timp şi şansa de a muta încă o dată după alinierea craniilor. Îl poţi face mai viclean, experienţa primită la sfârşitul fiecărei lupte crescând, această abilitate dând şi dreptul la prima mutare dacă eşti mai versat în această abilitate decât adversarul, aici neîncercând nimeni să te mintă cum ca acest lucru nu contează. Sau, poţi investi (lucru chiar recomandat) în puterea de folosire a uneia din cele patru ramuri magice existente, ce folosesc rune colorate corespunzăror: foc – roşii, apă – albastre, pământ – verzi, aer – galbene. Vrăjile în sine sunt deblocate odată cu creşterea în nivel, sau pot fi învăţate de la inamicii capturaţi.

Din păcate, vrăjile nu se înscriu clar în una din cele patru ramuri magice, majoritatea necesitând mana de diferite culori pentru a putea fi folosite; din această cauză te vei vedea obligat să dezvolţi un erou polivalent, pentru că niciodată nu vei şti ce vrajă vei descoperi şi ce cerinţe va avea aceasta. Gameplay-ul în schimb dă aceeaşi dependenţă bolnavă ca şi-n Bejeweled. Ba mai mult decât atât, te trezeşti stând ore întregi făcându-ţi o strategie înainte de a intra într-o luptă, cumpărând obiecte, dezvoltându-ţi eroul, selectând vrăjile sau echipându-l cu amulete şi artefacte care să contracareze puterile sau vrăjile atacatorilor.

Nivelul maxim la care poţi ridica eroul este 50, însă chiar şi atunci îi vei mai putea îmbunătăţi, contra cost, abilităţile, vei descoperi noi strategii de luptă sau obiecte care au puterea sa te facă să-ţi regândeşti întregul lanţ de vrăji. Interfaţa este surprinzător de bună pentru un asemenea joc: inventarul eroului nu poate fi supraîncărcat, obiectele sunt sortate automat, magazinele îţi compară obiectele pe care vrei să le cumperi cu cele din posesia ta, chiar şi vrăjile celor capturaţi sunt trecute frumos în dreptul lor cu explicaţie şi cu bifă în cazul în care sunt deja învăţate.