Pe unde trece autostrada construita de americani in Romania. Tronsoanele finantate din fondul de 7 miliarde de dolari

 Statele Unite sunt dispuse sa ofere Romaniei o finantare de 7 miliarde de dolari pentru proiecte de energie si infrastructura rutiera si feroviara.

Via Carpatia, autostrada care leaga trei mari si ajunge din Constanta la Gdansk si calea ferata Rail-2-Sea, parte din strategia militara de consolidare a Flancului Estic, au fost readuse in discutie cu ocazia semnarii unui memorandum intre cele doua state.

Vineri, 9 octombrie, ambasadorul Statelor Unite in Romania, Adrian Zuckerman, a anuntat ca vor incepe proiectele unei autostrazi si a unei cai ferate de la Constanta la Gdansk, parte din strategia militara de a consolida Flancul Estic pentru deplasarea trupelor NATO si a exporta tehnologie americana.

Autostrada de la Constanta la Gdansk, in Polonia, face parte dintr-un proiect mai mare, numit Via Carpatia, care ar urma sa lege marile Baltica, Egee si Neagra. Proiectul promovat de polonezi ar creea un coridor de transport din partea de nord a Europei spre sud, prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Romania, Bulgaria si Grecia, ca o noua conexiune de autostrada intre nordul si sudul Europei, integrand sistemul de transport al statelor participante.

O mare parte din traseul Via Carpatia din Romania se suprapune retelei trans-europene de transport (TEN-T), un proiect al Uniunii Europene ce prevede crearea unei retele complete de transport auto, feroviar si naval, format din autostrazile A1 si A2 (Curtici - Arad - Sibiu - Bucuresti - Constanta), finantate deja prin imprumuturi si fonduri nerambursabile de la UE.

 

Pe teritoriul romanesc, Via Carpatia are traseul Oradea - Arad - Timisoara - Lugoj - Sibiu - Bucuresti - Constanta. Pentru ca acest traseu sa fie complet la profil de autostrada, in acest moment lipsesc autostrada Oradea - Arad, tunelele de pe A1, lotul 3 din Lugoj - Deva, A1 Sibiu - Pitesti si A0 Nord sau A0 Sud, explica Mihai Alexandru Craciun, fondatorul asociatiei "Construim Romania".

Banii americanilor oferiti drept imprumut ar putea fi folositi pentru construirea autostrazilor Oradea-Arad si Lugoj-Calafat, precizeaza Craciun, intrucat restul tronsoanelor sunt deja in licitatie sau constructie.

Calea ferata Rail-2-Sea

Calea ferata mentionata in memorandumul de intelegere dintre Banca de Export-Import (EXIM) a Statelor Unite ale Americii si Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri din Romania face si ea parte dintr-un proiect mai mare, numit Rail-2-Sea, ce urmareste construirea unei linii de cale ferata cu dubla utilizare civila-militara intre portul Gdansk si portul Constanta. Acest proiect are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare atat pentru utilizarea comerciala, cat si pentru transportul rapid al fortelor si echipamentelor militare pe teritoriul Romaniei, cu o lungime totala de 3.663 de kilometri, intre portul Gdansk si portul Constanta care va traversa patru state: Republica Polona, Republica Slovaca, Ungaria si Romania, explica Minsiterul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor din Romania.

In ceea ce priveste proiectul Rail-2-Sea, este vorba de tronsonul Curtici - Arad - Timisoara, urmat de Magistrala 900 (Timisoara - Drobeta Turnu-Severin - Craiova - Bucuresti), Centura Feroviara Bucuresti si apoi de Magistrala 800 Bucuresti - Constanta.

"(Finantarea americanilor - n.r.) inseamna bani in plus pentru proiecte pe rutele acestea, dar Romania a schimbat ruta, din 2019, pentru calea feroviara, pe jos, Timisoara-Craiova-Bucuresti, tocmai pentru ca cealalta este deja finantata. Deci, se poate finanta magistrala Timisoara-Bucuresti, care este cam vai de ea si racordul Craiova - Calafat, care trebuie reabilitat. Podul nou de la Calafat nu este racordat cum trebuie, iar linia ferata este distrusa si impune o viteza mica de circulatie a trenurilor", a explicat Craciun pentru Ziare.com.

Finantare cu semnul intrebarii

EXIM a anuntat ca poate finanta cu 7 miliarde de dolari dezvoltarea proiectelor de energie si infrastructura, potrivit memorandumului de intelegere dintre Banca de Export-Import (EXIM) a Statelor Unite ale Americii si Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri din Romania.

Deputatul Catalin Drula, membru in Comisia de Transporturi si Infrastructura, cere cateva explicatii referitoare la finantarile care ar putea sa fie acordate.

"Salut intentia si interesul Statelor Unite pentru infrastructura in Romania. Sunt necesare niste clarificari in legatura cu statutul acestei finantari. In timp de Uniunea Europeana ne da fonduri nerambursabile, inteleg, din informatiile publice, ca in acest caz este vorba de imprumuturi. Sunt si acestea o metoda de finantare, dar cu restrictii mult mai mari, din punct de vedere bugetar, avand in vedere obiectivele de deficit bugetar pe termen mediu si alte constrangeri prin care gradul de indatorare al Romaniei trebuie sa ramana la un anumit nivel", a declarat liderul deputatilor USR.

Mihai Craciun, de la asociatia "Construim Romania, ridica si el un semn de intrebare in legatura cu finantarea americana, care ar trebui sa se realizeze exclusiv cu firme americane.

"Nici mie nu imi este clar cum este finantare, pentru ca sunt contradictorii cele doua finantari. Pentru finantarile europene trebuie sa fie licitatia internationala, deschisa, in timp ce pe finantarea americana trebuie sa fie fix firme americane. Probabil le vor imparti in tronsoane, un tronson cu bani americani, unul din fonduri europene, iar unul din bani de la buget,", spune Craciun.

Initiativa celor Trei Mari

Via Carpatia si Rail-2-Sea fac parte din proiectul "Initiativa celor Trei Mari", o platforma politica a statelor membre ale Uniunii Europene, care are ca scop stimularea cooperarii din regiune, accelerarea proceselor de dezvoltare si modernizarea a infrastructurii.

Initiativa celor Trei Mari include 12 state membre ale Uniunii Europene de-a lungul unei axe nord-sud, de la Marea Baltica pana la Marea Adriatica si Marea Neagra, respectiv: Austria, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria.

Dupa anuntul americanilor, Ministrul Transporturilor Lucian Bode nu a oferit explicatii in legatura cu posibila sursa de finantare, dar a declarat ca fondurile de investitii vor sustine aceste proiecte.

"Salut initiativa Statelor Unite ale Americii - partenerul nostru strategic, care, prin vocea ambasadorului sau la Bucuresti, si-au exprimat dorinta de a sprijini Romania pentru dezvoltarea economica, energetica si acum si cea a infrastructurii rutiere si feroviare. Eforturile si seriozitatea noastra incep sa dea roade. Cele doua proiecte importante Rail-2-Sea si Via Carpatia vor primi un sprijin important pentru dezvoltarea infrastructurii care sa lege Constanta, de la Marea Neagra, cu Gdansk, de la Marea Baltica. Aceste proiecte de infrastructura vor fi un real beneficiu pentru economiile statelor partenere, dar si pentru economiile din regiune. Ambele proiecte, atat Rail-2-Sea cat si Via Carpatia, implica atragerea de fonduri private. In acest context, anuntul administratiei americane nu poate decat sa incurajeze fondurile de investitii sa sustina aceste proiecte", a declarat Lucian Bode.