Cufărul lui Mihai Eminescu a ajuns la Târgu Mureș

Cufărul lui Mihai Eminescu, achiziţionat de un om de afaceri de la cea mai mare casă de licitaţii din ţară, în anul 2017, este expus, începând de marţi, până în data de 15 iunie, în Biserica de lemn „Sfântul Arhanghel Mihail” din Târgu Mureş, supranumită Biserica lui Eminescu, cea care l-a găzduit într-o noapte de iunie, în 1866, pe poet şi i-a servit drept inspiraţie în „Geniu pustiu”.
„Eminescu rămâne starea de graţie a poeziei româneşti pe care noi o chemăm mereu bucuroşi să o străbatem cu sfiala celui care înţelege, în cerul gândului său, ajungerea la Eminescu. (...) Este o zi importantă la Târgu Mureş, pentru că astăzi, aici, la biserica de lemn Sfântul Arhanghel Mihail, în pridvorul căreia a înnoptat Eminescu, în iunie 1866, în drumul său spre Blaj, ajunge cufărul lui Eminescu, un obiect care l-a însoţit în toate călătoriile sale. Este o întâlnire aproape miraculoasă să avem şansa să-l întâlnim aici, astăzi şi astfel pe Eminescu”, a declarat inspectorul şcolar de Limba Română, profesoara MioaraKozak. Ea consideră că aducerea cufărului lui Mihai Eminescu la Târgu Mureş este „o sărbătoare a poeziei”. „E zi de sărbătoare, astăzi, dar e sărbătoare şi în sufletul poeziei. Cred că nu va apune niciodată fascinaţia pe care o am, constantă şi caldă, de atâţia ani, pentru Eminescu. Sunt o iubitoare de Eminescu! În 2010, am scris o teză de doctorat din Eminescu, ultima mea carte Discursul liric eminescian. Spre o poetică a fiinţei, apărută la Editura Junimea, în Colecţia Eminesciană, a fost premiată cu Premiul Naţional Mihai Eminescu, pentru cea mai bună exegeză eminesciană a anului 2020 (...). Dacă nu am fi exasperant de grăbiţi, am înţelege că Eminescu este un nume care a reuşit să străbată timpul fără să-şi schimbe esenţa, să transmită fiorul unei măreţii a timpului ce depăşeşte unităţile de măsură ale istoriei nespulberând sensurile”, a menţionat Mioara Kozak.
Cufărul lui Eminescu a fost achiziţionat la o licitaţie de omul de afaceri Cosmin Pop din Târgu Mureş, în anul 2017, după care l-a împrumutat mai multor expoziţii, la Biblioteca Metropolitană, la Biblioteca Naţională a României, la Muzeul Naţional al României şi la Palatul Parlamentului.

Clara DIMA