Depozitul Chiajna - Iridex nu mai poate primi deșeuri. Nicușor Dan salvează populația din nordul capitalei

Primarul Nicușor Dan a avut săptămâna trecută mai multe întâlniri cu departamentele de specialitate din PMB și în cadrul interpelărilor au fost discutate problemele privind cele două depozite ecologice, capacitățile disponibile și strategia viitoare privind gestiunea deșeurilor într-un oraș de 4 milioane de locuitori, care produce zilnic circa 3 milioane de kilograme de deșeuri.

Criza deșeurilor din București este deja o realitate iar funcționarii publici și politicienii nu mai pot să o ignore. Problema gunoaielor persistă în București încă din anul 2019 atunci când un grup de interese din PMB a decis că aceste deșeuri să fie depozitate la o groapă improvizată din Ulmeni-Călărași, ignorând depozitele ecologice existente și construite în urma unor licitații publice internaționale organizate de municipalitate.

Primarul general și consilierii CGMB  au început să remarce semnalele de alarmă privind iminența unei crize a gunoaielor în capitală, nu doar bucureștenii care sunt nevoiți să suporte zilnic mizeria și mirosul pestilențial.

Întrebările adresate Magdalenei Iuga, șefa serviciului deșeuri din PMB în ultimii 15 ani, și responsabila cu strategia privitoare la gestiunea în siguranță a deșeurilor în capitală, a dezvăluit situații paradoxale demne de țări din lumea a treia.

Astfel, Primarul general și consilierii CGMB au aflat cu stupoare că în anul 2020, în plină criză de pandemie, Magdalena Iuga a semnat și a trimis o notă din partea departamentului servicii deșeuri din PMB către ANRSC , Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, prin care anunța că cele două depozite ecologice ale PMB, Chiajna și Vidra, nu mai dețin contracte valabile, învederând acestei instituții să suspende licențele celor două depozite ecologice.

O notă iresponsabilă care a aruncat în aer gestiunea deșeurilor în capitală, mai ales că municipalitatea nu avea o soluție alternativă care să acopere funcționarea în condiții de siguranță a unui oraș de aproape 4 milioane locuitori afectat de o pandemie generalizată.

În paralel Magdalena Iuga a întocmit rapoarte ale serviciului  de deșeuri pe care îl conduce prin care transfera responsabilitatea depozitării deșeurilor la nivelul sectoarelor iar ulterior aceste deșeuri ajungeau prin intermediul primăriilor de sector la Ulmeni-Călărași, unde a fost creat cel mai mare dezastru ecologic postedecembrist din România.

Înțelegerile Magdalenei Iuga cu grupul de interese de la groapa ilegală de gunoi din Ulmeni, Călărași au fost mai presus de gestionarea în siguranță a deșeurilor produse de 4 milioane de locuitori care au împins orașul pe o pantă care nu reprezintă doar o criză a deșeurilor ci reprezintă o criză a sănătății publice.

Analizând în cadrul întânirilor cu departamentele și comisiile situația celor două depozite care deservesc municipalitatea, a reieșit că depozitul Chiajna nu mai deține capacitate de depozitare, Autorizația Integrată de Mediu a acestui depozit fiind anulată parțial de Tribunalul Municipiului București. Ultimul act adițional încheiat în 28 decembrie 2020 pentru 3 luni, doar pentru monitorizare închidere și postînchidere a expirat. Deși Iridex a transmis numeroase comunicate de presă prin care se arată pericolul întreruperii activității la depozitul Chiajna, responsabilitățile totale revin operatorului care deține autorizația integrată de mediu iar nu municipalității.

Demersurile primarului general Nicușor Dan sunt în direcția încheierii unui act adițional la  contractul cu Iridex doar pentru activități de monitorizare și postînchidere, fără acceptarea de noi deșeuri pe amplasamentul de la Chiajna.

Astfel, Nicușor Dan devine primul politician care, după promisiuni ale mai multor generații de primari și politicieni, vine în întimpinarea cetățenilor din nordul Bucureștiului care susțin de mai mulți ani închiderea monitorizarea și ecologizarea depozitului Chiajna.

Contractul cu depozitul Vidra care aparține Eco Sud este valabil până la umplerea acestuia în conformitate cu capacitatea prevăzută în autorizația integrată de mediu, de 11,5 milioane mc, din care 5,5 milioane mc sunt deja construiți și disponibili. Aceasta capacitate asigură funcționarea în siguranță a Bucureștiului pentru perioada următoare. Confirmarea printr-un act adițional semnat între PMB și operator a acestei capacitați disponibile în folosul Municipalității, reprezintă un act de securizare a gestiunii deșeurilor produse de bucureșteni în următoarea perioadă și o strategie benefică în folosul comunității.

Gestiunea deșeurilor generate de un oraș de circa 4 milioane locuitori reprezintă o provocare pentru primarul general Nicușor Dan iar conceptele europene pe care urmează  să le implementeze va scoate din criză capitala și o va îndrepta spre zona de siguranță în gestiunea deșeurilor și a sănătății publice.