Cel mai mare jaf din istoria României. Cetățenii de rând au fost ținuți în beznă, de teamă să nu răsufle vulnerabilitățile comuniștilor

Dimensiune font:

| 27-01-2024 09:51

Afacerea Ioanid rămâne unul dintre cele mai notorii evenimente din perioada comunistă în România, marcându-se ca cel mai mare jaf din istoria comunismului.

Ce s-a întâmplat în anul 1959

În vara anului 1959, un grup neobișnuit de infractori, format dintr-un locotenent-colonel de Miliție, un inginer aviator, doi profesori universitari și doi ziariști, a reușit să jefuiască o mașină cu bani a Băncii de Stat a Republicii Populare Române.

În data de 29 iulie 1959, cei șase infractori, având măști pe fețe și arme, au interceptat mașina Skoda Station a băncii, care transporta o sumă semnificativă de bani echivalentă cu aproximativ 2,64 milioane de dolari americani în prezent.

Planul lor a fost însă dejucat de un copil care i-a observat și a alertat autoritățile. Cei cinci au abandonat parțial banii la fața locului și au fugit, lăsându-se prinși. Ancheta care a urmat a fost intensă, implicând atât Miliția, cât și Securitatea.

Fapta a fost considerată fără precedent în România comunistă, iar autoritățile au acționat intens la prinderea infractorilor. După două luni și jumătate de investigații și interogări, cei șase au fost identificați și reținuți.

Ce face această afacere remarcabilă este profilul neașteptat al infractorilor. Aceștia nu erau deloc indivizi marginalizați, ci oameni cu funcții importante în societatea comunistă.

Printre infractori se aflau un locotenent-colonel de Miliție, un inginer aviator, doi profesori universitari și doi ziariști, unul dintre aceștia fiind chiar cumnatul ministrului de interne Alexandru Drăghici.

Toți șase aveau legături solide cu nomenclatura comunistă și fuseseră implicați în mișcarea comunistă înainte de război. Jaful a stârnit întrebări și speculații, motivul și destinația banilor fiind subiecte de dezbatere.

În fața autorităților, aceștia au pretins că banii erau destinați mișcării sioniste și ajutorării evreilor, însă există zvonuri conform cărora această declarație ar fi fost impusă de autorități.

Alte teorii susțin că acești indivizi au fost puși să comită jafurile de către Securitate pentru a-i elimina ulterior.

Există, de asemenea, zvonuri conform cărora unul dintre infractori, Alexandru Ioanid, ar fi fost țintit de autorități pentru că intenționa să divorțeze de sora ministrului de Interne, iar acesta l-ar fi amenințat că îl va distruge dacă o va face.

Un aspect interesant al acestei afaceri este faptul că cei șase infractori au fost forțați să joace propriile roluri în filmul „Reconstituirea”, care prezenta povestea jafului.

Filmul a fost destinat doar unor persoane din vârful aparatului comunist și ziariștilor. Cei cinci bărbați au primit pedeapsa capitală și au fost executați în 18 februarie 1960, în timp ce Monica Sevianu, singura femeie implicată, a fost amnistiată în 1964 și a emigrat în Israel.

Până în prezent, Afacerea Ioanid rămâne învăluită în mister și speculații, iar multe aspecte ale acestui eveniment rămân neclare.