Cine l-a ucis pe Nicolae Iorga? De ce a fost asasinat marele istoric român

În seara zilei de 27 noiembrie 1940, Nicolae Iorga - istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar şi academician, unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură pe care i-a avut România - s-a stins din viață. Cine a plănuit asasinarea academicianului și de ce?

Născut la data de 5 iunie 1871, la Botoşani, Nicolae Iorga a fost unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură pe care i-a avut România. A devenit un apropiat al regelui Carol al II-lea şi totodată un rival al Gărzii de Fier, în perioada interbelică, și a avut o dispută cu liderul legionarilor, Corneliu Zelea Codreanu, membrii Mişcării Legionare considerându-l, într-un fel sau altul, vinovat pentru moartea „Căpitanului”.

Scriitorul fost împușcat de nouă ori

Astfel, legionarii au plănuit uciderea lui Nicolae Iorga drept răzbunare. În după-amiaza zilei de 27 noiembrie 1940, un grup de legionari format din Ion Tucan, Ştefan Cojocaru, Traian Boeru, Ştefan Iacobete şi Tudor Dacu l-au ridicat pe Iorga din casa sa din Sinaia şi l-au dus lângă Sterjnicu. În maşină, două persoane s-au urcat în faţă cu istoricul, patru în spate, iar unul a rămas pe jos. În seara zilei respective, el a fost ucis la marginea unei păduri din Strejnicu, în judeţul Prahova. A fost împuşcat nu mai puţin de nouă ori cu pistoale de 7,65 şi 6,35 milimetri.

A doua zi, 28 noiembrie 1940, corpul savantului a fost găsit aruncat pe câmpul dintre Ploieşti şi comuna Strejnic. Trupul neînsuflețit era acoperit cu brumă, ceea ce indică faptul că asasinarea s-a făcut înainte de ora 24, iar lângă cadavru s-au găsit nouă tuburi de cartuşe.

„Dimineaţa, la orele 07.15, s-a găsit cadavrul profesorului Nicolae Iorga, pe moşia domnului Radovici din marginea de est a comunei Strejnic, judeţul Prahova. Maiorul Bratu Aurel, la ordinul subsemnatului, s-a transportat la faţa locului şi a ridicat cadavrul cu o camionetă a Prefecturii judeţului Prahova, fiind transportat la Bucureşti şi predat familiei. Şeful de post a încheiat acte şi predat procurorului Sichitiu, când a ieşit la faţa locului unde s-a petrecut faptul. Autorii, până în prezent, nu au putut fi descoperiţi şi nici prinşi”, se arată în raportul numărul 2.024, întocmit la data de 29 noiembrie 1940 de locotenent colonelul Alexandru Ionescu.

47 de universităţi şi academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă

Asasinii istoricului nu au fost prinși niciodată. De asemenea, s-a bănuit că numărul lor ar fi fost între cinci şi opt, însă doar Paul Cojocaru şi Ştefan Cojocaru au fost arestaţi. Liderul legionarilor, Horia Sima, a negat că ar fi ordonat asasinarea lui Iorga, considerându-l vinovat de moartea acestuia pe Traian Boeru.

„Nu numai că nu regreta faptul, dar îl şi exalta ca o valoare legionară supremă. A vorbit cu accente mistice de răzbunarea Căpitanului, de ticăloşia lui Iorga şi Madgearu, de porunca lăsată de Căpitan să-l răzbunăm. Ascultîndu-l, am trăit un moment de mare emoţie”, scria Horia Sima în cartea sa, „Era libertăţii: statul naţional – legionar“, despre o discuţie purtată la data de 28 noiembrie 1940 cu Traian Boeru, relatează Adevărul.ro.

Asasinarea lui Nicolae Iorga nu a fost văzută cu ochi buni nicăieri în lume. Nu mai puţin de 47 de universităţi şi academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă, după aflarea veştii morţii sale.