UPDATE/ UPDATE 2/UPDATE 3 / Scenariul anulării alegerilorVarianta care poate da toate calculele peste cap /CNA cere Comisiei Europene o investigație oficială a Tiktok

„Conform raportului realizat de EExpert Forum (EFOR)(Policy Brief nr. 190) candidatul independent Călin Georgescu a înregistrat o creștere semnificativă în preferințele electorale, de la 2% la 22%. Această evoluție a fost atribuită în mare parte unei campanii desfășurate pe TikTok, bazată pe:

• coordonarea unor conturi care au promovat activ conținut electoral, fără marcaje adecvate;

• amplificarea artificială a mesajelor prin algoritmi, utilizând hashtag-uri dedicate, precum #echilibrușiverticalitate, care au atras milioane de vizualizări. Aceste acțiuni au ridicat suspiciuni de manipulare a opiniei publice printr-o utilizare inadecvată a platformei Tik Tok și lipsa transparenței în gestionarea conținutului politic.

CUI NE ADRESĂM?

Ne adresăm Comisiei Europene, Direcția Generală pentru Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT)

CARE ESTE TEMEIUL LEGAL?

Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DIGITAL SERVICE ACT - DSA)

CE A CONSTATAT CNA - Consiliul Național al Audiovizualului

Nerespectarea obligațiilor privind evaluarea riscurilor sistemice (Art. 34, DSA).

Conform Art. 34 din DSA, platformele online foarte mari (VLOP) trebuie să identifice, să analizeze și să evalueze riscurile sistemice care apar din:- Proiectarea sau funcționarea serviciilor lor, inclusiv a sistemelor algoritmice.

- Utilizarea serviciilor lor.

Această obligație include evaluarea riscurilor precum:

- Impactul asupra proceselor democratice și al discursului civic.

- Algoritmii TikTok au amplificat conținut electoral favorabil unui singur candidat, generând un dezechilibru în competiția electorală și periclitând pluralismul politic.

- Nu au fost prezentate măsuri de evaluare sau atenuare a acestui risc.- Amplificarea dezinformării și a conținutului nemarcat.- Risc de manipulare prin algoritmi opaci (algoritmii TikTok prioritizează conținut emoțional, distorsionând dezbaterea publică). Raportul Expert Forum indică că multe materiale distribuite pe TikTok nu au fost marcate ca fiind de natură electorală, expunând utilizatorii la conținut al cărui scop sau origine nu sunt clare.Lipsa transparenței în publicitatea politică (Art. 26, DSA - Publicitatea pe platformele online)Deși TikTok declară că nu permite publicitate politică plătită, analiza arată că platforma: a permis promovarea indirectă a mesajelor politice prin influenceri, fără etichetare adecvată; nu a asigurat transparența necesară pentru identificarea sponsorilor sau a surselor conținutului electoral.

Aceste practici contravin obligațiilor impuse de DSA privind transparența în publicitatea politică. Lipsa transparenței algoritmilor (Art. 24, DSA - Obligaţiile de raportare în materie de transparenţă ale furnizorilor de platforme online)

Algoritmii TikTok nu oferă informații clare despre modul în care prioritizează și amplifică conținutul audiovizual. Lipsa transparenței algoritmilor (Art. 24, DSA - Obligațiile de raportare în materie de transparență ale furnizorilor de platforme online).

Conform Art. 24 din DSA, furnizorii de platforme online foarte mari (VLOP) sunt obligați să furnizeze informații clare și detaliate cu privire la modul în care sistemele lor algoritmice funcționează, în special cele utilizate pentru recomandarea și amplificarea conținutului.

În cazul TikTok, algoritmii care prioritizează și amplifică conținutul audiovizual sunt opaci, iar utilizatorii și autoritățile nu au acces la informații despre factorii care determină afișarea acestuia.

Lipsa transparenței generează riscuri semnificative, inclusiv:

- distorsionarea dezbaterilor publice, prin promovarea disproporționată a conținutului care poate influența emoțional publicul;

- Influențarea procesului electoral, prin amplificarea conținutului favorabil unui anumit actor politic, fără mecanisme de verificare sau echilibrare. Această lipsă de transparență împiedică autoritățile de reglementare să evalueze dacă platforma respectă obligațiile impuse de legislația europeană, afectând în același timp încrederea utilizatorilor în procesul democratic.

Acțiunile TikTok au avut un impact semnificativ asupra alegerilor prezidențiale din România 2024, primul tur, contribuind la:crearea unui avantaj nedrept pentru un singur candidat;manipularea opiniei publice prin conținut nemarcat; exploatarea tinerilor utilizatori, care reprezintă o parte majoritară a publicului TikTok (8,9 milioane de utilizatori în România).

CE SOLICITĂM COMISIEI EUROPENE?

1. Să inițieze o investigație oficială asupra conformității TikTok cu prevederile DSA, în special privind transparența algoritmilor și riscurile sistemice;

2. Să solicite TikTok să publice o evaluare detaliată a riscurilor democratice legate de activitatea sa în România;

3. Să impună măsuri corective și sancțiuni pentru încălcările identificate.

4. Să asigure publicarea unui raport privind transparența algoritmică, inclusiv în contextul conținutului electoral difuzat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din România 2024, primul tur”, a transmis Valentin Jucan, membru CNA.

UPDATE 2

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, susține că, în cazul în care există motive întemeiate, Curtea Constituțională poate anula primul tur al alegerilor prezidențiale. De asemenea, Curtea Constituțională are rolul de a valida noul președinte al României, iar înainte de a lua această decizie, CCR verifică dacă au existat nereguli în procesul electoral.

Ce atribuții are Curtea Constituțională

Conform articolului 146 din Constituție, Curtea Constituțională:

• ”vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;”.

Conform articolului 82 din Constituție, Curtea Constituțională validează rezultatul alegerilor:

• ”(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.”

CCR îl poate verifica pe Călin Georgescu, dacă este sesizată

”În momentul ăsta, domnul candidat Călin Georgescu a trecut de furcile caudine, el a fost validat, nu se mai poate face nimic. În schimb, după ce vin cifrele oficiale de la Biroul Electoral Central, cineva poate sesiza Curtea Constituțională și eu mă aștept să o și facă. Atunci când au decis asta, eu le-am spus să nu organizeze alegerile 3 săptămâni la rând, că ne vom trezi cu alegerile contestate. N-au vrut să asculte.

Vă dau un exemplu, dar vă rog să-l luați ca atare: dacă Curtea Constituțională constată nereguli majore se poate anula inclusiv primul tur de scrutin. Este un exemplu și trebuie să reținem că doar Curtea este cea care validează alegerea președintelui României”, a spus Augustin Zegrea 

De ce s-ar putea contesta alegerile în România și situații similare din Europa

Fostul președinte al CCR a dat exemple de alte curți constituționale din Europa, care au anulat alegerile și a explicat că la noi, un motiv de contestare ar putea fi ”proasta organizare a alegerilor”, o situație cum s-a întâlnit în Germania.

”Curții Constituționale din Europa au mai făcut asta, au mai anulat alegeri. Înn Germania au luat decizia de a le anula pe motiv că au fost prost organizate alegerile,  în Lituania au dat jos președintele ales pentru că au constatat după turul II că nu îndeplinea condițiile. În Turcia au declarat neconstituțional partidul de guvernământ, care câștigase alegerile cu 70%.”, a mai spus Zegrean.

Augustin Zegrean ne-a explicat că în ipoteza în care s-ar ajunge în România în situația anulării alegerilor, atunci s-ar organiza noi alegeri, dar nu cu aceiași actori. Situația din România, din anul 2009

Fostul președinte al CCR susține că s-a confruntat cu situația alegerilor prezidențiale contestate în anul 2009, la turul II, atunci când s-a dat bătălia între Traian Băsescu și Mircea Geoană.

”Am avut situația asta în 2009, când a fost sesizată CCR pt că Băsescu a fost acuzat de fraudarea voturilor. Curtea Constituțională a analizat, a cerut renumărarea voturilor și s-a constatat că, de fapt, lui Băsescu îi fuseseră luate din voturi. Astfel, după analiza tuturor elementelor, Curtea a decis să-l valideze pe Traian Băsescu. Se putea, însă, dacă după întreaga analiză a Curții Constituționale se constata că Mircea Geoană a avut mai multe voturi să fi fost invers. De aceea vă spun că doar Curtea validează un candidat și Curtea are obligația să verifice totul înainte de a-l valida/invalida”.

UPDATE 3

Coaliţia Vot Corect a publicat raportul de monitorizare a alegerile din 24 noiembrie, în care se arată că AEP a fost sesizată pentru demararea urgentă a unui control, iar ANCOM pentru iniţierea unei investigaţii, prin colaborare cu Comisia Europeană cu privire la campania Tik Tok desfăşurată de candidatul Călin Georgescu, scrie news.ro.

Coaliţia arată că rezultatele au fost surprinzătoare inclusiv pentru majoritatea actorilor politici cotaţi cu şanse ridicate de a intra în cel de-al doilea tur de scrutin, deoarece vizibilitatea candidatului Călin Georgescu în peisajul electoral mainstream a fost foarte redusă, campania sa fiind bazată într-o mare măsură pe promovare considerată inautentică pe platforma Tik Tok şi pe lipsa finanţării campaniei, ceea ce ridică semne de întrebare.

Surprize în rezultatele alegerilor

Potrivit Raportului, ”alegerile din 24 noiembrie au fost competitive, iar drepturile fundamentale au fost în general respectate iar programarea alegerilor în trei săptămâni consecutive nu a reuşit să separe suficient alegerile prezidenţiale de cele parlamentare încât cele două campanii să nu se influenţeze reciproc şi a creat numeroase probleme organizatorice. ”Autorităţile electorale au organizat în general eficient aspectele tehnice ale procesului, dar complexitatea generată de suprapunerea perioadelor electorale a fost dificil de gestionat. Legislaţia electorală a fost lipsită de coerenţă cu privire la mai multe etape ale procesului, iar insuficienta reglementare a unor situaţii a făcut necesitatea adoptării urgente a unui Cod Electoral şi mai evidentă”, precizează Coaliţia.

Potrivit sursei citate, ”rezultatele au fost surprinzătoare inclusiv pentru majoritatea actorilor politici cotaţi cu şanse ridicate de a intra în cel de-al doilea tur de scrutin, deoarece vizibilitatea candidatului Călin Georgescu în peisajul electoral mainstream a fost foarte redusă, campania sa fiind bazată într-o mare măsură pe promovare considerată inautentică pe platforma Tik Tok şi pe lipsa finanţării campaniei, ceea ce ridică semne de întrebare”.  

Respingerea candidaturilor şi lipsa de transparenţă

”Transparenţa procesului electoral a fost redusă de faptul că şedinţele Biroului Electoral Central nu au fost publice. Deciziile şi hotărârile acestuia au fost publicate în general într-un timp scurt, însă, în mod regretabil, procesele verbale ale şedinţelor au rămas secrete. Cele mai importante informaţii au fost transmise către public şi prin comunicate de presă. Mai multe decizii în interpretarea legii care au introdus restricţii au fost contestate, inclusiv de Vot Corect. Într-un caz, Birourile Electorale Centrale pentru alegerile prezidenţiale şi pentru parlamentare au interpretat diferit legislaţia legat de aceleaşi proceduri pentru fiecare scrutin. Faptul că o decizie restrictivă a BEC privind prelungirea votării în zilele de sâmbătă şi duminică a fost anulată în instanţă vineri, când votarea în străinătate deja începuse, a dus la situaţia fără precedent în care regulile privind votarea au fost modificate chiar în timpul votării”, spune în raport Coaliţia Vot Corect. 

Analiza mai arată că respingerea arbitrară a unei candidaturi de către Curtea Constituţională, pentru motive cel puţin aparent imputabile şi altor candidaţi care au rămas în cursă şi fără a i se da persoanei vizate posibilitatea de a–şi prezenta argumentele, a afectat negativ inclusivitatea procesului de înregistrare a candidaturilor şi a creat un precedent periculos. ”În plus, încrederea publică în proces a fost diminuată de percepţia răspândită că această acţiune a fost menită să favorizeze un alt candidat cu un mesaj electoral similar. Autenticitatea semnăturilor de susţinere a candidaturilor ridică semne de întrebare în cazul unora dintre candidaţi, care nu au organizat niciun fel de campanie vizibilă de strângere a acestor date şi care în mod evident se bucură de susţinere publică foarte redusă. Vot Corect nu a putut observa procedura de verificare a semnăturilor la BEC, deoarece aceasta nu a fost publică, ceea ce a redus transparenţa”, precizează organizaţia.  

 Campaniile electorale afectate de suprapunere şi controverse

Coaliţia Vot Corect mai afirmă că suprapunerea celor două campanii electorale a limitat semnificativ vizibilitatea campaniei pentru alegerile parlamentare.

”Campania pentru prezidenţiale a fost la rândul său lipsită de dinamism, cu un număr limitat de dezbateri reale, iar numeroasele controverse legate de integritatea mai multor candidaţi au înlocuit discuţiile despre programele politice ale acestora. Candidaţii au folosit intensiv mijloace de promovare online şi a fost remarcată prezenţa unor acţiuni de propagandă nemarcată, în principal pe TikTok”, arată raportul.  ”Remarcăm lipsa de acţiune eficientă a instituţiilor publice în contracarea unor campanii care par a încălca legislaţia privind campania electorală şi finanţarea acesteia. Insuficienţa mijloacelor de promovare stradală în timpul campaniei, pe de o parte, şi cheltuielile semnificative pentru promovare stradală în afara campaniei pe de altă parte au redus eficienţa comunicării mesajelor de campanie către electorat şi au favorizat partidele de la guvernare. Afişajul stradal (panouri) are reguli excesiv de restrictive şi au fost remarcate numeroase încălcări ale legislaţiei. Au fost sesizate mai multe exemple de continuare a campaniei electorale în ziua de sâmbătă dinaintea scrutinului şi chiar în ziua alegerilor. Autorităţile nu au luat măsuri prompte în cazurile în care campania a fost continuată de persoane publice cu audienţă mare, dar au existat cazuri în care persoane private au fost sancţionate ca urmare a unor postări pe reţelele sociale în care îşi dezvăluiau preferinţele politice. Aceste intervenţii disproporţionate au potenţialul de a intimida alegătorii şi nu sunt justificate”, se mai menţionează în raport.

Coaliţia Vot Corect arată că ”transparenţa finanţării campaniei a fost redusă de faptul că AEP nu a mai publicat după 8 noiembrie nicio informaţie cu privire la veniturile şi cheltuielile competitorilor electorali, fără a oferi o explicaţie”.

”Date au fost publicate pe 25 noiembrie, iar acestea au relevat faptul că unul dintre candidaţi, Călin Georgescu, nu a declarat niciun venit sau cheltuială, ceea ce este neverosimil şi ridică semne de întrebare legate de autenticitatea declaraţiei. Autoritatea Electorală Permanentă a fost sesizată pentru demararea urgentă a unui control, iar ANCOM cu privire la iniţierea unei investigaţii, prin colaborare cu Comisia Europeană cu privire la campania Tik Tok desfăşurată de candidatul Călin Georgescu”, spune Coaliţia. Organizaţia menţionează că utilizarea constantă a subvenţiilor pentru presă şi propagandă a oferit un avantaj partidelor care beneficiază de bani publici cu mult înaintea începerii campaniei electorale. ” Pe lângă finanţarea declarată a campaniei, am identificat cazuri în care pagini afiliate partidelor politice au promovat candidaţi prin Facebook Ads fără a declara reclama politică sau în care candidaţi s-au promovat indirect prin intermediul unor influenceri, podcasturi sau artişti; nu e clar dacă au fost încheiate contracte pentru aceste servicii”, arată raportul. Coaliţia mai spune că zilele alegerilor s-au desfăşurat ordonat şi într-o atmosferă în general calmă, cu o prezenţă la vot de 52,55%.

Ziua alegerilor, desfăşurată în general ordonat

”Procesul a fost evaluat pozitiv de observatorii Vot Corect în 97% din secţiile de votare observate în timpul deschiderii şi votării şi în 95% din secţiile observate în timpul numărării voturilor. În timpul votării observatorii au raportat aglomeraţie la 22% dintre secţiile vizitate, atmosferă tensionată la 4% şi prezenţa persoanelor neautorizate la 5%”, spune raportul.

”Chiar dacă la numărarea voturilor nu s-a observat falsificarea intenţionată a rezultatului decât în două cazuri, observatorii au notat că procesul s-a desfăşurat într-o atmosferă tensionată în 14% dintre secţiile de votare observate şi preşedinţii BESV au avut dificultăţi în completarea proceselor verbale în 11% din cazuri. Numeroasele apeluri primite la call center-ul organizat în ziua alegerilor au relevat faptul că unui număr de alegători li s-a refuzat abuziv dreptul de a vota la referendumul local în Bucureşti pe baza vizei de reşedinţă”, arată Coaliţia.

”După ziua alegerilor, organizaţia Expert Forum a transmis o sesizare prin care solicita AEP să verifice finanţarea campaniei electorale a candidatului Călin Georgescu şi a pus la dispoziţia cetăţenilor care doreau să facă acelaşi lucru informaţiile necesare. La foarte scurt timp, site-ul www.expertforum.ro a fost afectat de atacuri DDoS (distributed denial-of-service), ceea ce reprezintă un incident grav”, mai arată comunicatul.

Coaliţia Vot Corect este compusă din Expert Forum (EFOR), CIVICA, CSD (Centrul pentru Studiul Democratiei), Centrul pentru Resurse Civice / The Civic Resource Centre, Rădăuţiul civic şi Observatorul Electoral. Code for Romania a dezvoltat aplicaţia Vote Monitor. În Republica Moldova am colaborat cu Promo-LEX, iar în România cu observatori internaţionali acreditaţi de European Platform for Democratic Elections – EPDE.