Lovitură pentru românii condamnați care fug din țară - România obține o victorie majoră la CJUE. Alina Gorghiu: 'Simt o satisfacţie uriaşă'

Fostul ministru al Justiţiei Alina Gorghiu a declarat, joi, că, prin decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene potrivit căreia o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare, "România îşi păstrează dreptul de a executa pedepsele proprii, fără ca alt stat să le modifice după bunul plac", menţionând că "mulţi vor reevalua fuga din ţară".

"Simt o satisfacţie uriaşă după această decizie emblematică a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Mulţi vor reevalua 'fuga din ţară' acum. Curtea a stabilit limpede: Nicio instanţă dintr-un stat membru nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare şi să decidă singură executarea pedepsei în locul statului care a emis mandatul, fără consimţământul acestuia. Ce înseamnă asta pentru România şi pentru toţi cei care cred că pot scăpa doar trecând graniţa? Fugarii nu mai pot profita de interpretări diferite ale legislaţiei. Statele membre sunt obligate să respecte mandatele europene de arestare", a scris Gorghiu pe Facebook

Cazul care a declanșat disputa: un român condamnat, protejat de Italia

Ea a menţionat că România "îşi păstrează dreptul de a executa pedepsele proprii, fără ca alt stat să le modifice după bunul plac".

"Decizia vine după cazul unui român condamnat definitiv la Bucureşti, dar reţinut în Italia, unde autorităţile au refuzat predarea şi au transformat pedeapsa în arest la domiciliu. România a contestat, iar Curtea Europeană i-a dat dreptate. Ca ministru al Justiţiei, am susţinut mereu că extrădarea rapidă şi respectarea mandatelor europene sunt vitale", a mai transmis Gorghiu.

Alina Gorghiu a mai arătat că decizia "confirmă un adevăr simplu: justiţia nu are graniţe şi nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege".

Curtea de Justiţie a Uniunii europene (CJUE) a decis joi că o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare şi să preia ea însăşi executarea pedepsei fără consimţământul statului care a emis acest mandat, indică un comunicat difuzat joi pe webasite-ul curia.europa.eu.

Fără acest consimţământ, statul emitent poate să menţină mandatul european de arestare şi să execute el însuşi pedeapsa pe propriul teritoriu. Mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată, prevăzută de dreptul Uniunii, care permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află şi predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal în acest din urmă stat sau pentru a executa în acest stat pedeapsa la care a fost condamnată. În acest domeniu, principiile încrederii şi recunoaşterii reciproce constituie bazele cooperării judiciare în materie penală şi consacră o regulă importantă: statele membre sunt obligate să execute orice mandat european de arestare. Neexecutarea unui asemenea mandat nu poate, aşadar, să aibă loc decât în mod excepţional, se arată în comunicatul citat.

Alexandra Cruceru stiripesurse.ro