Plătim scump populismul politicienilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat ultimul Raport asupra inflaţiei din acest an. Datele prezentate nu sunt unele încurajatoare, fiind al treilea an consecutiv în care banca centrală nu reușește să aducă inflația în apropierea țintei sale de 2,5%±1 punct procentual.
Conform datelor prezentate de BNR, rata anuală a inflaţiei ar urma să fie de 7,4% la sfârşitul acestui an, pentru a se retrage în decembrie 2027 la 3,7%, respectiv la 2,5% în trimestrul al treilea din 2028.
Această evoluție are cauze multiple, însă politica locală este probabil cea mai importantă. În prim plan se află mizele populiste ale PSD și PNL din 2024, an care s-a încheiat cu anularea alegerilor prezidențiale, ce a produs o creștere a cursului euro de la 4,97 lei, în urmă cu doi ani, la un maxim istoric de 5,3527 lei, atins în octombrie 2026.
Raportul punctează asupra faptului că „balanţa riscurilor la adresa ratei inflaţiei este apreciată a fi devenit una relativ echilibrată pe termen scurt, odată cu încorporarea în scenariul de bază a unei părţi importante a efectelor inflaţioniste provenind din materializarea unor riscuri semnalate în Raportul precedent. Pe termen mediu însă, aceasta rămâne mai degrabă înclinată în sensul unor abateri în sus, în eventualitatea trenării conflictelor geopolitice ori a manifestării unor efecte indirecte adverse mai persistente asociate crizei energetice.”
Creșterea inflației a redus interesul băncilor locale pentru achiziția de titluri de stat cu scadența medie sau lungă. La rândul lor, străinii au început să se retragă din piața locală, astfel că ponderea deținerilor nerezidenților în totalul titlurilor de stat românești aflate în circulație a scăzut la 16,2% în august, cel mai redus nivel din iunie 2022.
Lunea aceasta, Finanțele au organizat o licitație cu scadența în iulie 2031, cu o valoare programată de 600 milioane lei. Ofertele de cumpărare a celor șase bănci participante a fost de 536,8 milioane lei, iar Trezoreria s-a împrumutat cu 496,8 milioane lei pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,81%.
Indicii ROBOR au evoluție stabilă și s-au menținut la valori comparabile cu cele din septembrie. Lunea aceasta, cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,07%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,14 la 6,13%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,19%.
Transferurile din piața valutară, se realizau în culoarul 5,348 – 5,352 lei, astfel că media a coborât modest de la 5,3498 la 5,3494 lei, față de 5,3426 lei, lunea trecută.
Față de sfârșitul anului trecut, leul a pierdut circa 5% comparativ cu euro, în timp ce zlotul polonez s-a depreciat cu circa 4,4% iar coroana cehă cu 1,1%. Singura monedă din regiune aflată pe plus este forintul maghiar cu 5%.
Euro a coborât la 1,1003 – 1,1031 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,8428 la 4,86 lei, comparativ cu 4,7734 lei în urmă cu o săptămână.
Lira sterlină a atins un nou maxim istoric de 6,4103 lei, depășindu-l pe cel de 6,4063 lei, înregistrat la începutul lunii. Media francului elvețian a crescut modest la 4,7816 lei.
Retragerea metalului galben la 3.832 – 3.902 dolari/uncie a provocat scăderea prețului gramului de aur la 604,3140 lei, față de 628,5372 lei, la începutul săptămânii trecute.
Bitcoin a scăzut sub 62.000 de dolari în weekend, dar se tranzacționa lunea aceasta între 63.850 și 65.470 dolari, iar ethereum se mișca în culoarul 1.785 – 1.859 dolari.