România, în genunchi sub povara datoriilor! 150 de miliarde de lei deficit și 60 de miliarde aruncate doar pe dobânzi!

Președintele Nicușor Dan a prezentat radiografia financiară a României și cifrele sunt de-a dreptul cutremurătoare. Statul cheltuiește cu 150 de miliarde de lei mai mult decât încasează, iar 60 de miliarde de lei se duc anual numai pe dobânzile datoriei acumulate. În acest peisaj sumbru, șeful statului avertizează că România riscă să piardă încrederea investitorilor și să ajungă într-o situație similară celei din 2009.

Potrivit cifrelor prezentate de Nicușor Dan, bugetul pentru 2026 prevede venituri de 730 de miliarde de lei și cheltuieli de 860 de miliarde de lei. Diferența este acoperită prin împrumuturi, iar nota de plată crește de la an la an.

Pentru a ilustra dimensiunea dezastrului, președintele a făcut comparații greu de ignorat: deficitul de 150 de miliarde de lei ar echivala cu finanțarea întregului PNRR pe cinci ani sau cu construirea a 2.500 de kilometri de autostradă. Numai dobânzile, de 60 de miliarde de lei, ar putea finanța 1.000 de kilometri de autostradă sau 18 spitale regionale.

Mesajul lui Nicușor Dan este unul fără echivoc: România trebuie să respecte cu strictețe țintele de reducere a deficitului. Președintele avertizează că țara noastră se află la limita dintre recomandarea și nerecomandarea investițiilor de către agențiile internaționale de rating.

O eventuală retrogradare ar putea determina fondurile de investiții și fondurile de pensii care au restricții privind plasamentele în state cu rating scăzut să își retragă banii din România. Consecința? Împrumuturi mai scumpe, presiune pe cursul valutar, dificultăți pentru companii și riscul unor noi falimente și concedieri.

Șeful statului nu exclude scenariul revenirii FMI în România, așa cum s-a întâmplat în 2009, când ajustările economice au venit la pachet cu măsuri drastice.

Iar avertismentul cel mai dur îi vizează pe angajații din sectorul public și pe pensionari. Nicușor Dan susține că o reducere consistentă a deficitului este greu de realizat fără intervenții asupra cheltuielilor cu salariile și pensiile, cele mai mari capitole ale bugetului.

Președintele a avertizat și că pierderea încrederii piețelor financiare nu se repară peste noapte. România ar putea avea nevoie de șase-șapte ani pentru a-și recâștiga credibilitatea, amintind că după criza din 2008 revenirea a venit abia în 2014.

Nota de plată a risipei, a împrumuturilor și a dezechilibrelor bugetare riscă să fie suportată de întreaga populație. Întrebarea care rămâne este cât din această austeritate va ajunge, din nou, pe umerii românilor de rând și cât vor plăti cei care au adus finanțele țării în această situație. Adina MITREA