INCHIDE

Coiful de la Coțofenești, salvat după furt, revine în muzeu

Coiful de la Coțofenești, salvat după furt, revine în muzeu

* deformat grav în timpul furtului din Olanda, celebrul coif din aur a fost readus aproape de forma anterioară * restauratorii mai au de consolidat câteva fisuri și de reatașat o piesă desprinsă

Coiful de la Coțofenești, una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului românesc, a intrat în ultima etapă de restaurare. După luni de intervenții dificile, specialiștii Muzeului Național de Istorie a României au reușit să corecteze deformările provocate în timpul furtului din ianuarie 2025. Artefactul ar urma să fie expus din nou pe 15 ianuarie 2027, de Ziua Culturii Naționale.

Coiful de la Coțofenești se apropie de revenirea în circuitul muzeal, după unul dintre cele mai grave incidente care au afectat patrimoniul cultural românesc. Furat în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, și recuperat pe 2 aprilie 2026, obiectul din aur a suferit deteriorări importante, care au impus intervenții specializate. Ministrul Culturii, Ioana Ciocan, a anunțat pregătirea unei expoziții speciale pentru Ziua Culturii Naționale. Coiful va fi una dintre piesele centrale, dacă ultimele lucrări se vor încheia conform programului.

Un coif turtit, readus la forma de dinaintea furtului

Cea mai dificilă operațiune a fost corectarea deformărilor mecanice. Atunci când a fost recuperat, coiful era aplatizat, cu modificări vizibile în zona frontală, în jurul ochilor ornamentali, dar și în partea din spate.

Restauratorul Alexandru Dozsa a folosit o metodă experimentală, bazată pe aplicarea unei presiuni controlate între două mulaje, amplasate în interiorul și exteriorul piesei. Metalul a fost remodelat progresiv, prin intervenții locale, pentru a reduce riscul apariției altor deteriorări.

Procedura a permis recuperarea formei anterioare furtului, fără ca obiectul să fie supus unor operațiuni brutale. Specialistul a lucrat folosind fotografii istorice și o replică păstrată în colecția muzeului.

„Este o premieră și pentru mine”, a declarat restauratorul, explicând dificultatea readucerii artefactului la forma cunoscută.

Ultimele intervenții înainte de expunere

Directorul general al Muzeului Național de Istorie a României, Cornel Ilie, a confirmat că principala problemă, turtirea coifului, a fost rezolvată. Au mai rămas reatașarea obrăzarului desprins și consolidarea unor fisuri mai vechi. Până la finalizarea acestor operațiuni, artefactul nu poate fi expus în poziția sa obișnuită, deoarece nu are stabilitatea necesară. Restaurarea a fost precedată de investigații imagistice și analize fizico-chimice neinvazive. La cercetări au participat specialiști ai muzeului, cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și experți din Țările de Jos. Analizele au urmărit identificarea structurii metalului, evaluarea degradărilor și stabilirea unei metode de intervenție care să protejeze autenticitatea piesei. Strategia de restaurare a primit avizul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor.

Un simbol al patrimoniului românesc, recuperat după un an

Datat în secolele V–IV î.Hr., Coiful de la Coțofenești este una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din România. Realizat din aur și decorat cu reprezentări simbolice, obiectul este asociat elitei getice și reprezintă o mărturie remarcabilă a prelucrării metalelor prețioase în Antichitate. Furtul său, alături de trei brățări dacice, a provocat o amplă anchetă internațională, desfășurată cu participarea autorităților române și neerlandeze. Vicepremierul Marian Neacșu a anunțat continuarea demersurilor pentru recuperarea ultimei brățări dacice care nu a revenit în patrimoniul României. Oficialul a promis și sprijin pentru restaurarea și consolidarea clădirii Muzeului Național de Istorie.

Pentru coif, următorul moment important este 15 ianuarie 2027, când publicul ar putea vedea din nou piesa recuperată din Olanda. Revenirea sa în muzeu va încheia un proces dificil de restaurare, dar nu va șterge urmele unui furt care a pus în discuție siguranța patrimoniului românesc expus peste hotare. Clara DIMA