Energie mai multă în România și o schimbare așteptată în 2027

România ar putea reveni la statutul de exportator net de electricitate în 2027 și să se apropie de independența energetică, însă acest lucru depinde de finalizarea unor proiecte cheie: centralele pe gaze de la Mintia și Iernut, gazele din Marea Neagră, investițiile în stocare și modernizarea rețelei.

Sistemul energetic românesc trece printr-o perioadă dificilă, reflectată deja în prețurile la energie. Totuși, următorii doi ani pot aduce schimbări importante dacă proiectele aflate în lucru vor fi finalizate la timp. Producția de energie crește, dar persistă problemele legate de transport, stocare și racordare la rețea.

O iarnă cu multe provocări pentru sistemul energetic

România se confruntă cu cel mai dificil sezon rece pentru sistemul energetic din ultimii ani. Cele două reactoare de la Cernavodă, care asigurau aproximativ 20% din electricitatea țării, sunt oprite de aproape trei luni din cauza nivelului scăzut al Dunării, afectând răcirea instalațiilor centralei nucleare. Deficitul de apă a redus și producția hidrocentralelor, astfel că sistemul energetic național este în alertă din 1 august.

"Golul se vede imediat în prețuri. Pe 28 octombrie, piața românească pentru ziua următoare a înregistrat cel mai ridicat preț mediu dintre cele 34 de piețe europene urmărite zilnic, de aproximativ 311 euro pe megawatt-oră. În aceeași zi, Germania a avut circa 249 de euro, Franța circa 253, iar țările nordice au rămas sub 10 euro. În intervalul de seară, între 21:15 și 21:30, prețul la București a urcat peste 434 de euro pe megawatt-oră. Aceste cifre nu ajung imediat în facturile populației, protejate parțial de contractele cu preț fix, dar se transmit rapid în costurile industriei, ale comerțului și, cu întârziere, în prețurile de consum." , analiza Frames

Proiecte care pot schimba regulile jocului

Cea mai mare speranță pentru lunile reci vine de la Mintia. Noua centrală pe gaze, construită de grupul Mass Global, are o capacitate proiectată de aproximativ 1.700 de megawați, cu o investiție de 1,4 miliarde de euro. Prima turbină a început să livreze energie în rețea pe 15 octombrie, iar până la sfârșitul anului vor fi disponibili circa 1.000 de megawați.

"Mintia este o veste foarte bună pentru siguranța sistemului în această iarnă, pentru că reduce riscul ca România să rămână dependentă de importuri tocmai în orele de vârf. Nu trebuie însă să ne așteptăm ca o centrală pe gaze să facă energia ieftină. Ea stabilizează sistemul, dar prețul energiei produse depinde de piața gazelor." , Adrian Negrescu, manager Frames

Un alt proiect important este centrala de la Iernut, de 430 de megawați, întârziată cu aproximativ cinci ani, care ar trebui să fie gata în 2027. Rolul acestor centrale este să asigure echilibrarea sistemului, nu neapărat să reducă imediat prețul energiei.

Ținta de 5.800 de megawați și provocările rețelei

Noul ministru al Energiei a anunțat ca obiectiv conectarea a 5.800 de megawați noi de producție până la finalul lui 2027, din surse regenerabile și centrale ce pot funcționa indiferent de condițiile meteo.

"Ținta de 5.800 de megawați este realistă doar dacă statul încetează să mai fie frâna. Investitorii privați au demonstrat că pot construi repede. Problema este că rețeaua, avizele și racordările merg de câteva ori mai încet decât șantierele." , Adrian Negrescu, manager Frames

Transformările cele mai rapide au avut loc pe acoperișuri și terenuri agricole transformate în parcuri fotovoltaice. Numărul prosumatorilor a depășit 300.000 la începutul acestui an, iar capacitatea instalată a ajuns la 3.400 de megawați, de peste două ori mai mult decât la finalul lui 2023.

În primele opt luni din 2026 s-au conectat la rețea peste 2.500 de megawați noi, majoritatea din solar și peste 660 de megawați în stocare. Totuși, racordarea proiectelor avansează mai greu decât construcția lor. Doar 41% dintre proiectele cu aviz tehnic au fost conectate în termen de un an și jumătate.

Proiecte hibride și stocarea energiei

Proiectele hibride de mari dimensiuni, precum parcul de la Ogrezeni, Giurgiu, dezvoltat de Enery, combină 534 de megawați de panouri fotovoltaice cu un sistem de stocare de peste un gigawatt-oră.

"Este un proiect de amploare, care demonstrează că există potențial însă totul depinde și de cum tratează statul acest tip de investiție privată. Dacă susține astfel de investiții prin toate metodele posibile, inclusiv fiscale, sau dacă doar se limitează în a-i suprataxa pe cei care au curajul de a face astfel de afaceri în România." , Adrian Negrescu, manager Frames

"În acest moment, sistemul funcționează pe dos. La prânz, România produce mai mult decât consumă și vinde surplusul vecinilor la prețuri mici. Seara, după apus, cumpără înapoi energie la prețuri de câteva ori mai mari." , Frames

Fără stocare suficientă, o parte din avantajul producției regenerabile se pierde exact când ar fi mai utilă.

Facturile și cât contează rețeaua în ecuație

Dacă marile proiecte hibride, centralele pe gaze de la Mintia și Iernut și gazele din Marea Neagră vor fi finalizate la timp, România ar putea redeveni exportator net de electricitate în 2027. Condiția esențială rămâne însă rețeaua. Fără infrastructură și stocare suficiente, energia produsă nu poate fi valorificată la potențial maxim.

"Nu trebuie să promitem românilor curent la jumătate de preț, pentru că piața este europeană. Le putem promite însă ceva la fel de valoros: un preț stabil, fără șocurile din ultimii ani, și o țară care nu mai cumpără energie din import la cel mai scump tarif din Europa." , Adrian Negrescu, manager Frames

Stabilitatea prețului la energie este una dintre cele mai importante pârghii pentru economie, mai ales într-o perioadă cu inflație ridicată.

Ce urmează pentru România

Pe termen scurt, România depinde de revenirea debitului Dunării pentru repornirea Cernavodă și de punerea în funcțiune la timp a Mintia. Pe termen mediu, investițiile mari în solar, stocare, gazele din Marea Neagră și atingerea țintei de 5.800 de megawați noi până la sfârșitul lui 2027 pot aduce o poziție mult mai bună pentru țară. Totul depinde de cât de repede va fi pregătită rețeaua pentru această tranziție.

Veriga slabă rămâne rețeaua de transport și distribuție. De viteza cu care va fi modernizată depinde dacă 2027 va fi anul independenței energetice sau încă un an în care energia ieftină de la prânz se pierde, iar cea scumpă de seară se importă.