Schimbări neașteptate la factura de electricitate în România și ce ascund cifrele europene

Prețurile la electricitate și gaze pentru gospodării au scăzut, în medie, în Uniunea Europeană în prima jumătate a acestui an. România face însă notă separată, fiind țara cu cele mai mari creșteri la ambele categorii.

În timp ce mulți consumatori sperau la facturi mai mici, datele arată o realitate diferită pentru România. La nivelul Uniunii Europene, prețurile medii la electricitate și gaze au scăzut în prima parte a anului, însă în România trendul a fost invers.

Diferențele devin clare când comparăm datele dintre statele membre. Unele țări au avut scăderi semnificative, în timp ce România a înregistrat cele mai mari creșteri. Acest lucru afectează direct bugetul gospodăriilor, unde energia rămâne o cheltuială greu de evitat.

Ce s-a întâmplat cu prețurile la curent în Europa

În primele șase luni ale acestui an, prețul mediu al electricității pentru gospodării în Uniunea Europeană a fost de 0,28 euro pe kilowatt-oră, față de 0,29 euro pe kilowatt-oră în a doua jumătate a anului trecut. Asta înseamnă o scădere de 2,2% la nivel european.

Diferențele între țări sunt mari. În Ungaria, consumatorii casnici au plătit 0,11 euro pe kilowatt-oră, iar în Irlanda prețul a ajuns la 0,39 euro pe kilowatt-oră, cel mai ridicat nivel din datele analizate.

România se remarcă prin creșterea abruptă a prețurilor. În prima jumătate a acestui an, față de aceeași perioadă din 2023, prețurile la electricitate exprimate în lei au crescut cu 51,6%. Este cea mai mare creștere dintre statele membre.

Și alte țări au avut scumpiri, dar nu la același nivel. Irlanda a înregistrat o creștere de 19,8%, iar Finlanda de 18,4%. În schimb, în Danemarca prețurile au scăzut cu 31,7%, iar în Luxemburg cu 24,1%.

• 
  

  România a avut o creștere de 51,6% la electricitate.

  
  


• 
  

  Irlanda a înregistrat o creștere de 19,8%.

  
  


• 
  

  Finlanda a avut o creștere de 18,4%.

  
  


• 
  

  Danemarca a raportat o scădere de 31,7%.

  
  

O comparație care schimbă perspectiva

Un indicator important este cel ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPS), care arată cât de mult apasă factura la energie în bugetul unei familii, ținând cont de nivelul de trai.

La acest capitol, România are cel mai ridicat preț la electricitate pentru gospodării: 46,9 PPS la 100 kWh. Urmează Polonia, cu 41,1 PPS, și Cehia, cu 34,3 PPS.

La polul opus sunt țări unde energia este mai ușor de suportat raportat la venituri. Malta are 13,8 PPS la 100 kWh, Ungaria 14,7 PPS, iar Luxemburg 15,5 PPS. Diferențele arată că nu contează doar prețul în euro, ci și cât de mult înseamnă acesta pentru bugetul unei familii.

În România, acest indicator arată cât de mult apasă factura la curent în viața de zi cu zi. Chiar dacă prețul în euro nu este cel mai mare, raportarea la puterea de cumpărare schimbă imaginea de ansamblu.

Costurile la gaze nu au urmat același drum peste tot

La gaze naturale, tendința generală din Uniunea Europeană a fost de scădere. În prima jumătate a acestui an, prețul mediu plătit de gospodării a fost de 0,11 euro pe kilowatt-oră. Față de a doua jumătate a anului trecut, scăderea a fost de 10,2%.

Comparativ cu primul semestru al anului trecut, reducerea a fost de 3,5%. Media europeană arată o ușurare a costurilor la gaze, însă nu toate statele au urmat același trend.

Diferențele între țări sunt din nou evidente. În Ungaria, prețul la gaze pentru gospodării a fost de 0,03 euro pe kilowatt-oră, în Croația 0,05 euro, iar în România 0,06 euro pe kilowatt-oră.

Cel mai ridicat preț a fost în Suedia, unde gazele au ajuns la 0,22 euro pe kilowatt-oră. Deși România nu are cel mai mare preț la gaze, a avut cea mai mare creștere procentuală în perioada analizată.

O evoluție care pune presiune pe bugetul familiilor

În prima jumătate a acestui an, față de aceeași perioadă din 2023, prețurile la gaze au crescut cel mai mult în România, cu 9,3%. Pe următoarele poziții se află Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%.

Nu toate statele au avut aceeași evoluție. Prețurile la gaze au scăzut în 12 state membre, au crescut în șapte țări și au rămas stabile în patru. Chiar dacă media europeană arată o scădere, imaginea de ansamblu este amestecată.

Cele mai mari reduceri au fost în Bulgaria, Grecia și Spania. Bulgaria a avut o scădere de 14,5%, Grecia de 11,3%, iar Spania de 10%. Pentru consumatorii din aceste țări, scăderea facturilor a fost semnificativă față de România.

În cazul României, creșterea de 9,3% la gaze se adaugă celei de 51,6% la electricitate. Împreună, aceste cifre arată de ce evoluția prețurilor la energie rămâne o problemă pentru gospodării.

Impactul real al cifrelor din facturi

Dincolo de procente, contează efectul direct asupra celor care plătesc lunar facturile. Electricitatea și gazele naturale sunt costuri de bază, greu de evitat într-o familie. De aceea, orice creștere se resimte imediat.

În același timp, datele arată că România merge pe un drum diferit față de media Uniunii Europene. Dacă în UE prețurile scad, la noi cresc. Această diferență face ca situația din România să fie urmărită cu atenție când vine vorba de energie.

Trebuie spus că aceste cifre nu explică motivele scumpirilor. Ele arată doar cum au evoluat prețurile și cum stă România față de alte state membre. Pentru consumatori, rezultatul este clar: costurile la energie au crescut mai mult decât în alte țări.

Pe viitor, rămâne de văzut dacă aceste creșteri se vor opri sau dacă presiunea pe facturi va continua. Pentru gospodării, evoluția prețurilor la energie rămâne un reper important în buget, mai ales când diferențele față de media europeană sunt atât de mari.