43 de școli din Iași, mobilizate pentru integrarea elevilor ucraineni
Războiul din Ucraina continuă să-și facă simțite efectele și în școlile din Iași. Zeci de copii veniți din țara vecină încearcă să-și găsească locul într-un sistem educațional nou, departe de casele lor, într-o perioadă în care adaptarea, limba și integrarea devin provocări majore. În iunie, erau înregistrați 135 de copii ucraineni care au participat la activități didactice în județul Iași, iar 75 erau înscriși oficial ca preșcolari și elevi.
Potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean Iași, copiii au fost repartizați în 43 de unități de învățământ de stat și particulare. În spatele acestor cifre se află o realitate complicată: elevii trebuie să se adapteze unui mediu nou, să comunice într-o limbă diferită și să recupereze eventualele decalaje educaționale, în timp ce școlile caută soluții pentru a le oferi sprijin.
20 de solicitări pentru cursurile de limba română
Una dintre cele mai mari bariere în calea integrării este limba română. La Școala Gimnazială „Alecu Russo” din Iași a fost organizată o grupă de inițiere în limba română, după ce au fost înregistrate 20 de solicitări. Programul a fost conceput pentru șase ore pe săptămână, astfel încât copiii să poată învăța să comunice și să participe mai ușor la activitățile școlare.
Sprijinul nu se oprește însă la orele de limbă. Pentru elevii care învață în școli fără servicii proprii de consiliere, ISJ Iași a desemnat doi consilieri școlari, care să contribuie la susținerea copiilor și la adaptarea lor în colectivele în care au fost integrați.
În paralel, inspectoratul colaborează cu instituții publice și organizații neguvernamentale, inclusiv cu structuri implicate în sprijinirea refugiaților, pentru a facilita accesul copiilor la educație și pentru a urmări nevoile acestora.
Peste 30 de profesori, vizați de pregătirea specializată
Integrarea copiilor ucraineni presupune și pregătirea cadrelor didactice. Raportul ISJ Iași menționează o activitate de formare dedicată profesorilor care predau limba română ca limbă străină, cu participarea a peste 30 de cadre didactice. Documentul indică datele de 21–22 noiembrie 2026, ulterioare datei actuale, astfel că desfășurarea efectivă a acestei activități trebuie confirmată.
Pentru copiii refugiați, școala înseamnă mai mult decât lecții și teme: poate fi un spațiu de stabilitate, socializare și continuitate într-o perioadă marcată de incertitudine. De aceea, sprijinul lingvistic, consilierea și colaborarea dintre profesori, părinți și instituții pot face diferența între simpla prezență în clasă și integrarea reală.
135 de copii ucraineni implicați în activități educaționale, 75 înscriși ca preșcolari și elevi, 43 de unități de învățământ și 20 de solicitări pentru cursurile de limba română. Sunt cifre care arată dimensiunea efortului de integrare și nevoia ca sprijinul acordat micilor refugiați să continue, astfel încât aceștia să poată învăța, comunica și construi relații într-un mediu sigur.
Carmen DEACONU