* cortizolul a devenit unul dintre cei mai discutați hormoni pe rețelele sociale, unde este prezentat drept vinovat pentru îngrășare, oboseală, insomnie și îmbătrânire * medicii atrag însă atenția că realitatea este mult mai complexă

De la grăsimea abdominală până la nopțile nedormite, aproape orice problemă de sănătate ajunge să fie pusă, în mediul online, pe seama cortizolului. Influenceri, antrenori și comercianți de suplimente promovează soluții pentru „scăderea hormonului stresului”, de parcă acesta ar fi un dușman al organismului. În realitate, cortizolul este indispensabil vieții, iar problemele apar atunci când nivelul său este anormal sau când mecanismele de reglare nu mai funcționează corespunzător.

Ce este cortizolul și de ce avem nevoie de el

Cortizolul este un hormon produs de glandele suprarenale, două structuri mici situate deasupra rinichilor. Secreția sa este controlată de creier, printr-un mecanism complex care implică hipotalamusul și glanda hipofiză.

Rolul cortizolului depășește cu mult reacția la stres. Acesta contribuie la reglarea glicemiei, metabolismului, tensiunii arteriale și răspunsului inflamator. Ajută organismul să mobilizeze energia atunci când are nevoie de ea și participă la adaptarea în fața unor solicitări fizice sau psihice.

În mod normal, nivelul cortizolului variază pe parcursul zilei. Este mai ridicat dimineața, în apropierea trezirii, și scade treptat spre seară. Acest ritm biologic este important pentru starea de veghe, somn și funcționarea metabolismului.

Prin urmare, obiectivul nu este eliminarea cortizolului, ci păstrarea unei secreții normale.

Cortizolul și îngrășarea. Există o legătură?

Una dintre cele mai răspândite afirmații de pe internet este aceea că un nivel ridicat de cortizol determină acumularea grăsimii abdominale.

Există un fundament medical, dar explicația nu este atât de simplă. Excesul persistent și important de cortizol, întâlnit în sindromul Cushing, poate produce acumularea grăsimii în zona trunchiului, creșterea glicemiei, hipertensiune și slăbiciune musculară.

Stresul cronic poate influența indirect greutatea prin modificarea apetitului, somnului și comportamentului alimentar. Totuși, prezența grăsimii abdominale nu demonstrează existența unui exces de cortizol.

Îngrășarea are numeroase cauze, iar atribuirea ei unui singur hormon poate întârzia identificarea problemei reale.

Oboseala, insomnia și anxietatea nu înseamnă automat cortizol crescut

Oboseala persistentă, iritabilitatea, dificultățile de concentrare și tulburările de somn sunt frecvent asociate cu stresul.

Aceste simptome nu sunt însă specifice unui nivel crescut de cortizol. Ele pot apărea și în afecțiuni tiroidiene, anemie, tulburări de somn, depresie sau alte probleme medicale.

În plus, diagnosticul popular de „oboseală suprarenală”, promovat frecvent pe internet, nu este recunoscut ca afecțiune medicală distinctă de societățile de endocrinologie.

Insuficiența suprarenală este, în schimb, o boală reală, care presupune producția insuficientă de cortizol și necesită diagnostic și tratament medical.

Când trebuie măsurat cortizolul

O altă confuzie este legată de analize. Mulți oameni solicită dozarea cortizolului pentru că se simt stresați, dorm prost sau nu reușesc să slăbească.

Medicii endocrinologi nu recomandă însă testarea de rutină a cortizolului doar în baza acestor simptome nespecifice.

Pentru investigarea unui posibil exces de cortizol se folosesc teste specializate, precum cortizolul salivar nocturn, cortizolul liber urinar pe 24 de ore sau testul de supresie cu dexametazonă. Alegerea investigației depinde de tabloul clinic.

O singură valoare a cortizolului măsurată în sânge, fără luarea în considerare a orei recoltării și a contextului medical, poate fi înșelătoare.

Putem reduce cortizolul prin alimentație și stil de viață?

Somnul suficient, activitatea fizică regulată, alimentația echilibrată și gestionarea stresului contribuie la buna funcționare a mecanismelor hormonale.

Nu există însă un aliment-minune care să „șteargă” cortizolul din organism. Nici suplimentele comercializate pentru „detoxifierea suprarenalelor” nu au dovezi solide că ar normaliza un exces hormonal patologic.

Dimpotrivă, dietele extreme, restricțiile calorice severe, privarea de somn și exercițiile fizice excesive pot reprezenta factori suplimentari de stres pentru organism.

De asemenea, cortizolul nu trebuie redus prin tratamente sau suplimente fără stabilirea cauzei unei eventuale dereglări.

De ce a devenit cortizolul o obsesie pe internet

Explicația este simplă: oferă un răspuns aparent ușor pentru probleme complicate. Kilogramele în plus, lipsa energiei, anxietatea sau somnul fragmentat sunt experiențe comune, iar ideea că toate au aceeași cauză este atrăgătoare.

În jurul acestei explicații s-a dezvoltat o piață a suplimentelor, dietelor și programelor de „echilibrare hormonală”.

Medicina nu susține însă ideea că fiecare persoană stresată are cortizolul patologic crescut sau că scăderea acestuia reprezintă soluția universală pentru slăbit și sănătate.

Cortizolul nu este un hormon rău. Este un hormon esențial, care devine problematic atunci când este produs în exces sau în cantități insuficiente. Diferența dintre o reacție normală la stres și o boală endocrină nu poate fi stabilită prin videoclipuri de pe internet, ci prin evaluare medicală. Tania DAMIAN