Datoriile primăriilor din Iași, plătite la ANAF, nu în conturile firmelor

* șase primării din județul Iași figurau cu plăți restante de peste 22 de milioane de lei la sfârșitul lunii august * Guvernul propune stingerea datoriilor către furnizori prin compensare fiscală. Firmele care și-au achitat taxele nu vor beneficia însă de această soluție

Primăriile din județul Iași ar putea scăpa de o parte dintre datoriile acumulate către constructori, prestatori de servicii și furnizori, dar fără să le vireze acestora bani în conturi. Proiectul rectificării bugetare pentru 2026, publicat de Ministerul Finanțelor pe 29 octombrie, prevede două miliarde de lei pentru stingerea restanțelor administrațiilor locale. Banii vor fi utilizați pentru compensarea obligațiilor fiscale ale furnizorilor, nu pentru plata directă a facturilor. Pentru societățile care au de recuperat bani de la primării, dar nu înregistrează datorii la ANAF, mecanismul nu aduce nicio încasare.

Peste 22 de milioane de lei, restanțe la primăriile ieșene

Potrivit situației plăților restante publicate de Ministerul Finanțelor pentru 31 august 2026, date prelucrate și centralizate de platforma Bani Curați, șase primării din județul Iași figurau cu restanțe mai vechi de 90 de zile, însumând aproximativ 22,48 milioane de lei.

Municipiul Iași înregistra 11.282.870 de lei, fiind pe locul 11 la nivel național în clasamentul restanțelor prezentat de platformă. Urmau comunele Cozmești, cu 4.042.301 de lei, Dolhești, cu 3.269.780 de lei, Costești, cu 1.978.562 de lei, Gorban, cu 1.576.348 de lei, și Erbiceni, cu 332.047 de lei. Separat, Consiliul Județean Iași figura cu 33.868 de lei.

Datele includ plăți restante mai vechi de 90 de zile, cu valori individuale de peste 5.000 de lei. Ele nu reprezintă totalul datoriilor administrațiilor și nici sumele aprobate pentru compensare. Proiectul de rectificare ia în calcul obligațiile înregistrate la 30 septembrie 2026.

Firmele scapă de taxe, dar nu primesc bani

Mecanismul este explicat de Loredana Mihăilă, consultant financiar și vicepreședintă a Organizației Femeilor Antreprenor (OFA), organizație fondată la Iași și extinsă la nivel național.

„Practic, dacă aveți datorii la buget și sume de încasat de la UAT-uri, acestea se vor compensa”, precizează Loredana Mihăilă.

De exemplu, dacă o firmă ieșeană are de recuperat 300.000 de lei de la o primărie și datorează 180.000 de lei la ANAF, pot fi compensate 180.000 de lei. Datoria primăriei scade la 120.000 de lei, iar societatea își reduce obligațiile fiscale cu suma respectivă, fără să primească efectiv bani în cont.

Sunt vizate inclusiv restanțele pentru lucrări publice, bunuri, servicii, termoficare și transport public. Compensarea necesită acordul furnizorului și certificate de atestare fiscală, iar suma utilizată nu poate depăși obligațiile eligibile ale părților.

Ministerele nu intră în mecanismul de două miliarde

Consultantul financiar atrage atenția că alocarea specială privește autoritățile locale, nu toate instituțiile statului.

„Singura alocare dedicată plății restanțelor este cea pentru autoritățile locale, din art. 17: 2 mld. lei. Banii se acordă prin compensare cu datoriile la buget ale furnizorilor, nu prin plată directă în contul acestora. Nicăieri nu apare o alocare pentru restanțele ministerelor sau ale altor instituții centrale către furnizori”, subliniază Loredana Mihăilă.

Prin urmare, o societate care are facturi neachitate de un minister nu poate utiliza această alocare specială. Nici firmele fără datorii fiscale nu au ce compensa, chiar dacă primăriile le datorează sume importante. În condițiile mecanismului prezentat, creanțele cesionate către terți, inclusiv prin factoring, sunt excluse.

Primăriile au termen până pe 25 noiembrie

Solicitările pentru compensare trebuie depuse până la 25 noiembrie 2026, în limita fondurilor disponibile. Sumele repartizate și neutilizate până la 21 decembrie vor fi retrase. 

Pentru administrațiile din Iași, rectificarea ar putea reduce presiunea restanțelor. Pentru firme, efectul depinde de situația fiscală a fiecăreia. Cele care și-au achitat taxele vor continua să aștepte plata facturilor prin procedurile obișnuite.

Paradoxul rectificării este că primăriile își pot diminua datoriile, iar statul își poate recupera creanțele, fără ca furnizorii să încaseze efectiv bani. La 30 octombrie 2026, măsura figurează în proiectul de rectificare bugetară, iar aplicarea sa depinde de forma finală adoptată de Guvern. Dan DIMA