Iașul a îngropat 112 kilometri de canalizare într-un an, dar 23 de comune au rămas pe dinafară

Țevile se întind, clasamentul se mișcă, însă decalajul dintre apă și canalizare continuă să apese pe satele ieșene! Județul Iași a câștigat 112,1 kilometri de rețea de canalizare în mediul rural într-un singur an, o creștere de 10,4%, dar rămâne la mijlocul clasamentului național. Iar tabloul infrastructurii scoate la iveală o realitate greu de ignorat: 23 de comune au apă la robinet, dar nu și canalizare.

Potrivit unei analize Neakaisa.ro, realizate pe baza datelor Institutului Național de Statistică, rețeaua rurală de canalizare din județ a crescut de la 1.076,9 kilometri în 2024 la 1.189 de kilometri în 2025. Cu acest salt, Iașiul ocupă locul 19 din 41 de județe, puțin peste mediana națională de 9,9%, dar sub media țării, de 11,8%.

Paradoxal, deși nu strălucește la ritmul de extindere, județul dispune de una dintre cele mai întinse rețele rurale de canalizare din România: locul al patrulea la nivel național, după Cluj, Timiș și Bihor. Cu alte cuvinte, Iașiul pornește de la o infrastructură consistentă, dar lupta pentru acoperirea satelor este departe de a fi încheiată.

Trei comune ieșene, salturi spectaculoase la canalizare

În 2025, numărul comunelor ieșene cu rețea de canalizare a urcat de la 52 la 55. Cele mai mari extinderi au fost înregistrate la Grozești, cu 34,4 kilometri, Țibănești, cu 29,4 kilometri, și Hărmănești, cu 15,3 kilometri. În total, peste 112 kilometri de conducte noi au intrat în statistica județului.

La apă potabilă, ritmul a fost însă mult mai modest. Rețeaua rurală a crescut cu numai 63,3 kilometri, de la 2.691,1 la 2.754,4 kilometri, adică 2,4%. Raportul dintre cele două infrastructuri arată că, la fiecare 100 de kilometri de rețea de apă, revin 43,2 kilometri de canalizare, peste nivelul național de 37,1 kilometri.

Dar cifrele ascund și o problemă esențială: existența conductelor nu înseamnă automat că toate gospodăriile sunt racordate.

Botoșaniul explodează în clasament, Iașul rămâne la mijloc

În regiune, vecinii dau măsura diferențelor. Botoșaniul ocupă primul loc în țară, cu o creștere de 76,6% a rețelei rurale de canalizare. Suceava este pe 18, cu 10,6%, Iașul pe 19, Neamțul pe 22, cu 8,8%, iar Vasluiul pe 31, cu 3,7%.

La nivel național, 2025 a adus un record al seriei statistice începute în 1990: 2.599 de kilometri de canalizare rurală adăugați într-un singur an, cu 11,8% peste nivelul precedent. Rețeaua de apă a crescut cu 1.670 de kilometri.

Cu toate acestea, România continuă să aibă un handicap major: în 2024, doar 60,8% din populație era racordată la canalizare, iar 55,5% beneficia de epurarea apelor uzate cel puțin la nivel secundar, față de 81,1% media Uniunii Europene.

Baie în casă, dar infrastructura încă nu ține pasul

Și condițiile de locuire s-au schimbat puternic. În 2025, 75,5% dintre gospodăriile rurale din România aveau cadă sau duș în interiorul locuinței, față de numai 20,4% în 2007. Toaleta în casă ajunsese la 75% dintre gospodăriile de la sat.

În orașe, proporțiile se apropie de 98%. Diferența față de mediul rural s-a redus, dar rămâne considerabilă.

Pentru Iași, obiectivul este clar: extinderea rețelelor trebuie să continue, mai ales în cele 23 de comune unde există apă, dar lipsește canalizarea. Iar dacă ritmul din 2025 arată că se poate construi mai mult, adevărata provocare rămâne transformarea kilometrilor de conducte în servicii funcționale pentru cât mai multe gospodării. Daniel BACIU