INCHIDE

Medicina școlară se dezintegrează. Iașul pierde zeci de cabinete, medici și asistente!

Medicina școlară se dezintegrează. Iașul pierde zeci de cabinete, medici și asistente!

* de la 118 cabinete medicale școlare, câte avea în urmă cu trei ani, județul Iași a ajuns, în 2026, la 97 * și mai alarmantă este situația medicilor școlari: de la 87 de medici, în acest an mai figurau doar 64 * nici personalul de asistență medicală nu a fost cruțat: numărul asistentelor a coborât de la 161 la 113, ceea ce reprezintă o pierdere de 48 de persoane, aproape 30%

Iașul se numără printre puținele județe în care rețeaua de medicină școlară s-a restrâns în ultimii trei ani, în loc să se extindă. În timp ce la nivel național numărul cabinetelor și al personalului medical școlar a crescut puternic, în unele categorii cu procente de aproape 35%, datele pentru Iași arată o direcție diametral opusă: mai puține cabinete medicale, mai puțini medici și mai puține asistente. Diferența ridică semne de întrebare privind capacitatea școlilor ieșene de a asigura servicii medicale pentru elevi.

Cifrele sunt grăitoare. În anul școlar 2022–2023, județul Iași avea 118 cabinete medicale școlare. În 2025–2026, numărul acestora a ajuns la numai 97. Diferența: 21 de cabinete în minus, o scădere de aproape 18% în trei ani. În loc să-și consolideze serviciile medicale din școli, județul a pierdut o parte importantă din infrastructura existentă.

Și mai alarmantă este situația medicilor școlari. Dacă în urmă cu trei ani erau înregistrați 87 de medici, în anul școlar 2025–2026 mai figurau doar 64. Asta înseamnă 23 de medici în minus, o reducere de aproximativ 26%. Nici personalul de asistență medicală nu a fost cruțat: numărul asistentelor a coborât de la 161 la 113, ceea ce reprezintă o pierdere de 48 de persoane, aproape 30%.

Un singur cabinet stomatologic școlar nou, în ultimii trei ani!

În paralel, cabinetele stomatologice au înregistrat doar o creștere modestă, de la 21 la 22. Un plus de un singur cabinet, insuficient pentru a schimba imaginea de ansamblu a medicinei școlare ieșene.

La nivel național, tendința este însă de creștere, nu de recul! Datele prezentate pentru aceeași perioadă indică extinderea rețelei de cabinete medicale și stomatologice școlare, iar în unele categorii sunt raportate creșteri de ordinul a peste 30%. Astfel, în timp ce sistemul se dezvoltă în țară, Iașul pierde resurse esențiale pentru sănătatea copiilor.

De exemplu, în România, în ultimii trei ani, numărul cabinetelor medicale a crescut de la 3370 la 4.074, numărul de medici școlari a urcat la 2.001 (de la 1.583), iar cel al asistenților la 5.112 (de la 4.320).

Scăderea numărului de cabinete în județul Iași nu înseamnă automat că fiecare unitate închisă a lăsat elevii fără acces la servicii medicale. Dar reducerea simultană a numărului de cabinete, medici și asistente este un semnal alarmant.

Înființarea cabinetelor școlare ține de responsabilitatea autorităților administrației publice locale, în timp ce finanțarea personalului medical implică sistemul de sănătate. Tocmai de aceea, datele cer răspunsuri din partea instituțiilor responsabile.

Cabinetele medicale școlare înseamnă consultații, prevenție, monitorizarea sănătății și intervenții rapide atunci când unui elev i se face rău. Reducerea personalului și a numărului de cabinete poate pune presiune suplimentară pe serviciile rămase, mai ales acolo unde resursele sunt deja limitate.

Carmen DEACONU