* Business Outlook 2026 aduce în prim-plan decalajele economice dintre Moldova și vestul României

Moldova înregistrează creștere economică, dar continuă să fie una dintre cele mai sărace regiuni ale Uniunii Europene. Cu un PIB pe locuitor de numai 48% din media europeană, față de 78% în vestul României, regiunea Nord-Est rămâne captivă între potențial și performanță. Conferința Business Outlook 2026, desfășurată la Iași, a readus în discuție obstacolele care frânează dezvoltarea: infrastructura deficitară, industrializarea redusă și investițiile insuficiente.

Moldova crește, dar distanța față de Vest rămâne uriașă

Moldova muncește, produce, pregătește specialiști și atrage investiții, dar continuă să fie la coada clasamentelor europene privind dezvoltarea economică. Cifrele arată o realitate incomodă: regiunea Nord-Est a înregistrat, între 2014 și 2024, o creștere economică reală medie anuală de 3,7%, peste ritmul de 2,9% al regiunii Vest. Cu toate acestea, decalajele rămân considerabile.

În 2024, PIB-ul pe locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, reprezenta doar 48% din media Uniunii Europene în Nord-Est, comparativ cu 78% în Vest și 188% în București-Ilfov. Moldova înaintează, dar pleacă de la un nivel atât de scăzut încât ritmul de creștere nu este suficient pentru a recupera rapid distanța.

Această contradicție economică a constituit fundalul conferinței Business Outlook 2026, organizată pe 26 octombrie, la Iași, de Patronatul European al Femeilor de Afaceri. Antreprenori, reprezentanți ai băncilor, administrației și mediului universitar au discutat despre competitivitate, finanțare și viitorul investițiilor.

Iașul formează specialiști, dar Moldova duce lipsă de industrie

Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale regiunii este structura economiei. Industria generează numai 14,8% din valoarea adăugată brută a Nord-Estului, în timp ce în Vest contribuția ajunge la 24,3%.

Diferențele sunt și mai evidente în privința ocupării forței de muncă. În 2023, industria concentra 11,2% dintre persoanele ocupate din Nord-Est, comparativ cu 34% în Vest.

Iașul beneficiază de universități puternice și de un sector IT care a atras companii internaționale. Dar serviciile și tehnologia nu compensează integral lipsa capacităților industriale. Regiunea are nevoie de fabrici moderne, producție cu valoare adăugată ridicată și investiții care să transforme cercetarea în activitate economică.

Și aici cifrele sunt grăitoare. În 2023, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare reprezentau numai 0,25% din PIB-ul Nord-Estului, față de 1,18% în Vest. Diferența arată cât de puține resurse ajung în domeniile care pot genera tehnologii și produse competitive.

Fără autostrăzi, investițiile vin mai greu

Infrastructura rămâne un obstacol pentru dezvoltarea Moldovei. Lipsa conexiunilor rutiere rapide cu centrul și vestul țării mărește costurile de transport și complică aprovizionarea companiilor.

La Business Outlook, necesitatea dezvoltării producției industriale a fost legată de realizarea autostrăzii A8. Pentru investitori, accesul rapid la piețe și furnizori contează la fel de mult ca disponibilitatea forței de muncă.

Nici transportul feroviar nu oferă încă legăturile moderne de care economia regională are nevoie. În aceste condiții, avantajele Iașului sunt diminuate de dificultățile logistice.

O economie în creștere, o populație încă vulnerabilă

Dincolo de statisticile privind producția și investițiile, diferențele economice se reflectă în nivelul de trai. În 2025, aproximativ 30,3% dintre locuitorii regiunii Nord-Est erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. În Vest, proporția era de 20,2%.

Creșterea economică nu ajunge, așadar, în aceeași măsură în toate comunitățile. În timp ce Iașul concentrează investiții, universități și servicii specializate, numeroase localități din regiune au oportunități economice limitate.

La conferință, reprezentanții mediului de afaceri au insistat asupra nevoii de stabilitate fiscală, finanțare accesibilă și colaborare reală între instituții și companii. Fără aceste condiții, extinderea afacerilor și atragerea investițiilor rămân dificile.

Moldova nu duce lipsă de potențial, ci de capacitatea de a-l transforma suficient de repede în prosperitate. Iar pentru Iași, miza următorilor ani nu mai este doar atragerea unor companii noi, ci dezvoltarea unei economii care să producă mai multă valoare și să reducă diferențele de venit față de vestul țării. Dan DIMA