Pensii și calculele nevăzute care pot schimba totul

Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, spune că o majorare a pensiilor de la 1 ianuarie 2027 trebuie decisă doar în funcție de banii reali pe care îi are statul la dispoziție.

Subiectul pensiilor revine în atenție, mai ales după ce, în ultimii doi ani, indexările anuale prevăzute de lege nu au mai fost aplicate. De această dată, avertismentul vine din partea BNR și privește atât o posibilă creștere a pensiilor, cât și modul în care statul poate gestiona cheltuielile lunare. O decizie fără acoperire în buget riscă să pună și mai multă presiune pe finanțele țării.

• Orice majorare a pensiilor trebuie să țină cont de resursele reale din buget.
• Sistemul public de pensii se bazează în principal pe contribuțiile din salarii.
• România trebuie să continue să reducă deficitul bugetar.
• Statul ajunge să se împrumute pentru aproape un leu din șapte cheltuiți.

Semnalul care schimbă calculele despre pensii

Valentin Lazea atrage atenția că o creștere a pensiilor nu trebuie să fie doar o promisiune socială, ci trebuie analizată în funcție de veniturile statului, deficitul bugetar și obligațiile deja asumate. Dacă aceste aspecte sunt trecute cu vederea, efectele se pot vedea rapid în buget.

Economistul subliniază că o creștere a pensiilor fără surse clare de finanțare poate afecta procesul de consolidare fiscală, adică reducerea diferenței dintre cât încasează statul și cât cheltuie. România încearcă în prezent să reducă acest dezechilibru, iar cheltuielile permanente sunt atent monitorizate.

În acest moment, autoritățile discută despre reluarea indexării pensiilor din 2027. Nu s-a stabilit încă un procent și nici un calendar final. Decizia va fi luată după ce vor fi analizate datele necesare pentru buget.

Valentin Lazea explică faptul că, deși pe hârtie orice majorare pare posibilă, statul trebuie să aibă și banii necesari. Cheltuielile publice trebuie să fie legate de veniturile reale, mai ales când deficitul este încă mare.

În Guvern există opinii diferite. Ministrul Muncii, Florin Manole, susține aplicarea formulei legale de indexare și estimează că ar fi nevoie de aproximativ 9,5 sau 9,6 miliarde de lei. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune însă că orice creștere trebuie decisă cu prudență și să fie sustenabilă financiar.

Legătura dintre salarii, pensii și bugetul de stat

Sistemul public de pensii se bazează în mare parte pe contribuțiile de asigurări sociale plătite din salariile angajaților. Asta înseamnă că pensiile depind direct de veniturile salariale și de sumele pe care statul le colectează din aceste contribuții. Dacă salariile și contribuțiile cresc mai încet, spațiul pentru majorări se reduce.

Valentin Lazea subliniază că pensiile nu pot crește la nesfârșit într-un ritm mai mare decât veniturile care susțin sistemul. Salariile, la rândul lor, nu pot urca pe termen lung mai repede decât economia. Legătura dintre economie, salarii și pensii este esențială.

Înainte de a stabili un procent de indexare, trebuie analizat cât poate susține economia. Dacă economia permite salarii mai mari, cresc și contribuțiile la bugetul de pensii. Dacă nu, diferența trebuie acoperită din alte surse.

Dacă pensiile sunt majorate mai repede decât salariile și contribuțiile, apare un gol între cheltuieli și venituri. Statul trebuie să acopere acel gol, de multe ori prin împrumuturi. Problema este că pensiile se plătesc lunar, nu sunt o cheltuială care poate fi amânată.

O majorare decisă acum produce efecte lună de lună, ani la rând. De aceea, calculele trebuie făcute cu atenție, nu doar pentru a compensa creșterea prețurilor.

Cifrele din spatele deficitului și ce urmează

România a reușit să reducă deficitul bugetar de la 9,2% la aproximativ 6% din PIB în doi ani. Totuși, nivelul rămâne ridicat. Potrivit lui Valentin Lazea, în următorii patru ani deficitul ar trebui să scadă de la 6% la 3% din PIB.

Această scădere presupune continuarea consolidării fiscale. Statul trebuie să fie atent la cheltuieli și să evite deciziile care pot adânci deficitul fără surse clare de finanțare. Pensiile, salariile publice, investițiile și dobânzile la datorii sunt toate din același buget.

Economistul BNR spune că o nouă indexare a pensiilor cu rata inflației din anii trecuți trebuie analizată atent. El amintește că, în mulți ani, pensiile au crescut mai mult decât prețurile. Din acest motiv, decizia nu trebuie luată doar în funcție de inflație.

Riscurile care pot apărea din spatele cifrelor

Lazea avertizează că renunțarea la reducerea deficitului poate anula progresele făcute până acum. Un risc este retrogradarea României în categoria junk, ceea ce ar putea afecta modul în care țara se împrumută de pe piețele financiare.

Dacă accesul la finanțare devine mai greu, costurile împrumuturilor pot crește, punând presiune suplimentară pe buget. Într-un astfel de context, fiecare cheltuială permanentă trebuie analizată cu atenție.

Cum ajunge statul să se împrumute pentru cheltuieli

Pentru a ilustra dezechilibrul, Valentin Lazea compară deficitul de aproximativ 6% din PIB cu cheltuielile publice, estimate la circa 42% din PIB. Astfel, statul se împrumută pentru aproape un leu din șapte cheltuiți.

O parte din cheltuielile statului nu este acoperită din taxe și contribuții. Acea parte este finanțată prin împrumuturi. Banii merg către pensii, salarii în sectorul public, investiții, cheltuieli curente și dobânzi la datorie.

Deficitul arată diferența dintre obligațiile statului și resursele pe care le strânge. Când diferența este mare, dependența de finanțare externă sau internă crește.

Mesajul este clar: pensiile nu pot fi discutate separat de buget. O eventuală indexare trebuie raportată la prețuri, dar și la veniturile reale ale statului. În plus, trebuie ținut cont de obiectivul de reducere a deficitului.

Decizia finală despre pensii, între calcule și realitate

Avertismentul BNR nu anunță o decizie imediată privind neplata pensiilor, ci arată că o politică de majorări fără acoperire poate aduce riscuri serioase. Cu cât cheltuielile permanente cresc mai mult, cu atât bugetul devine mai greu de echilibrat.

Valentin Lazea a declarat: "Nicio majorare nu este, din punct de vedere tehnic, imposibilă, hârtia suportă orice. Dar a inversa procesul de consolidare fiscală este iresponsabil și va costa mai mult decât merită."

El a adăugat: "A proceda invers înseamnă a pune carul înaintea boilor."

De asemenea, economistul a precizat: "Deci, dacă decidem să mergem împotriva a ceea ce ne cer finanțatorii, adică dacă abandonăm consolidarea fiscală, nu vom avea bani nici măcar pentru plata integrală a pensiilor actuale."

Decizia privind indexarea pensiilor în 2027 va depinde de calculele bugetare și de modul în care Guvernul va evalua resursele disponibile. Ministerul Muncii susține aplicarea formulei legale, în timp ce Ministerul Finanțelor cere prudență. Până la o hotărâre finală, rămâne importantă întrebarea de bază: există bani suficienți pentru o majorare sustenabilă?

În perioada următoare, discuția despre pensii va depinde tot mai mult de datele bugetare, nu doar de nevoia firească a pensionarilor de a avea venituri mai mari.